Canon de rugăciune către Sfinţii Mucenici Codrat, Ciprian, Dionisie şi către cei împreună cu dânşii - 10 martie

Troparul Sfinţilor Mucenici Codrat, Ciprian, Dionisie şi al celor împreună cu dânşii, glasul al 4-lea:

Mucenicii Tăi, Doamne, întru nevoinţele lor, cununile nesctricăciunii au dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru. Că având tăria Ta, pe chinuitori au învins; zdrobit-au şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lor, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

Cântarea 1, glasul al 4-lea.

Irmosul:

Pe voievozii cei tari, pe cele trei părţi ale sufletului, te rog, îneacă-i întru adâncul nepătimirii, Cel ce Te-ai născut din Fecioară, ca întru omorârea trupului, să-Ţi cânt Ţie ca dintr-o alăută cântare de biruinţă.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Sosit-a sfântul şi minunatul praznic al sfinţilor mucenici, care s-au nevoit cu sfinţenie, lu­minând pe toţi cu raza Duhu­lui. Deci adunându-ne, iubito­rilor de praznic, după datorie să-i fericim pe dânşii.

Stih: Sfinte Mucenice Codrat, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca un soare luminos, cu strălucirea faptelor bune, ne-ai răsărit nouă, Sfinte Codrat, pătimitorule, alungând, cu strălucirile tale cele pline de lumină, întune­ricul închinării la idoli, fericite şi luminând adunările credin­cioşilor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Pe Piatra vieţii, pe Iisus Mân­tuitorul propovăduindu-L Dum­nezeu, aţi luptat cu vitejie şi pia­tra care a primit curgerea sân­gelui vostru aţi făcut-o izvor de sfinţenie, plin de lumină, mu­cenicilor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Din noroiul patimilor, din furtuna gândurilor, de săgeţile vicleanului şi de orice pornire potrivnică izbăveşte, Preacu­rată Născătoare de Dumnezeu, sufletele celor ce laudă naşterea ta cea de negrăit, Preacurată.

Cântarea a 3-a. Irmos: Pentru că Biserica...

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Cei tari în credinţă ca dia­mantul, ucişi fiind cu sabia şi pătimind cu răbdare felurite dureri, Minunatului nostru Dumnezeu au strigat: Sfânt eşti, Doamne!

Stih: Sfinte Mucenice Codrat, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu înţelepciunea cea dată de Dumnezeu a nimicit Sfântul Codrat împotrivirile înţelepciunii elineşti şi pătimind în propriul său sânge, s-a înfrumuseţat în Dumnezeiescul Duh.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Împreună cu Mucenicul Codrat, pe Sfinţii Anecton şi împreună cu Pavel, pe Crescent şi pe Dumnezeiescul Ciprian şi pe Dionisie laolaltă, să-i lăudăm cu cuget dreptmăritor întru cântări, pe cei ce s-au nevoit în dreaptă credinţă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Nici mintea celor cereşti nu poate să tâlcuiască naşterea ta cea mai presus de minte, Curată Fecioară, că ai zămislit în pân­tece pe Cuvântul Minţii Celei dintâi, pe Cel Ce a alcătuit toate cu cuvântul.

Irmosul:

Pentru că Biserica cea stearpă a născut fii din păgâni şi adunarea cea cu mulţi fii a slăbit, Minunatului Dumnezeului nostru să-I strigăm: Sfânt eşti, Doamne!

Cântarea a 4-a.

Irmosul:

Cel Ce şade în Slavă pe Scaunul Dumnezeirii, pe Nor Uşor a venit, Iisus Cel mai presus de toate şi a mântuit cu Palmă Curată pe cei ce strigă: Slavă, Hristoase, Puterii Tale!

Stih: Sfinte Mucenice Codrat, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu cuvântul înţelepciunii tale, pe cei neînţelepţi i-ai ruşinat şi cu îndemnul învăţăturilor tale celor Dumnezeieşti, Sfinte Mucenice Codrat, pe Dumnezeiescul Anecton vânând, l-ai adus Stăpânului Tău ca pe un mucenic răbdător.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Din scutece te-ai apropiat de Cel Ce a zidit toate şi din copilă­rie ai ales cugetul Bărbatului Celui Desăvârşit şi înţelepciu­nea dorind, te-ai făcut cu totul locaş preacurat, mucenice al lui Hristos.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Sfeşnicul cel cu şase lumini al mucenicilor Tăi, Doamne, cu untdelemn tainic fiind adăpat a împuţinat noaptea închinării la idoli şi a luminat pe cei ce strigă: Slavă, Hristoase, Puterii Tale!

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, întru care, ca într-o Cămară cu bun miros a binevoit a locui Cuvântul Cel de o fiinţă cu Tatăl, nu i s-a ars pântecele şi nici nu a avut dureri; căci a născut pe Emmanuel, Dumnezeu şi Om.

Cântarea a 5-a.

Irmosul:

Luminarea Ta, Doamne, trimite-o nouă şi ne izbăveşte din negura greşelilor, Bunule, din cer pacea Ta dăruindu-ne nouă.

Stih: Sfinte Mucenice Codrat, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu lumina cunoştinţei alun­gând negura necunoştinţei, ai adus Domnului mulţime de pătimitori, Înţelepte Codrat, împreu­nă cu dânşii încununându-te.

Stih: Sfinte Mucenice Codrat, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Prin nevoinţe arătându-te mai întâi biruitor asupra patimilor răzvrătirilor, după aceea ai sur­pat puterea celor nelegiuiţi, Mu­cenice Codrat, luptându-te vi­tejeşte.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Piatra cea uscată se umple acum de curgerea cinstitului tău sânge, Sfinte Mucenice Codrat şi izvorăşte izvorul limpede, care sfinţeşte pe cei credincioşi cu Dum­nezeieşti chemări.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cel Ce a zidit pe Eva din coas­tă, din pântecele tău se zideşte, Preacurată, vrând să mântu­iască pe Adam, din milostivire, ca un Iubitor de oameni.

Cântarea a 6-a. Irmos: Strigat-a, închipuind mai înainte...

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Ceata cea cu numărul de şase a purtătorilor de chinuri, ca nişte stele ne-a stră­lucit nouă pe firmamentul Bise­ricii cel cinstit, luminând pe credincioşi şi risipind întuneri­cul înşelăciunii.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Fără învăluire aţi trecut no­ianul chinurilor, mucenicilor şi aţi dobândit Liniştea cea de sus, făcându-vă limanuri şi solitori preafierbinţi pentru cei credincioşi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Să lăudăm împreună cu Mucenicul Anecton şi pe Sfinţii Codrat Măritul şi cu Pavel pe Ciprian, pe Dionisie şi Crescent, vlăstarele cele pline de rod ale viei lui Hristos.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Firea oamenilor cea pămân­tească ai făcut-o cerească, Preacurată şi stricată fiind ea, ai îndumnezeit-o. Pentru aceasta, toţi cu glasuri neîncetate te mărim.

Irmosul:

Strigat-a, închipuind mai înainte îngroparea Ta cea de trei zile, profetul Iona, rugându-se în chit: din stricăciune scoate-mă, Iisuse, Împărate al Puterilor.

CONDAC, glasul 1. Podobie: Ceata îngerilor...

Mărirea cea de şase ori numă­rată a mucenicilor lui Hristos să o lăudăm noi credincioşii, cu cântări: pe Sfinţii Mucenici Codrat şi pe Ciprian, pe Anecton şi pe Crescent, pe Pavel şi pe Dionisie. Că aceştia s-au nevoit până la tăiere şi moarte şi primind cununile nestricăciunii, se roagă pentru sufletele noastre.

Cântarea a 7-a.

Irmosul:

Cel Ce ai mântuit în foc pe tinerii lui Avraam şi ai ucis pe haldeii care vânau fără dreptate pe cei drepţi, Prealăudate Doamne, Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri!

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

În focul chinurilor primind vitejii Rouă de sus a răbdării, împreună cu tinerii, mucenicii au strigat: Prealăudate Doamne, Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri!

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Cu vărsarea cinstitului vos­tru sânge, purtătorilor de chi­nuri, piatra cea uscată mai îna­inte s-a umplut, vărsând râuri de tămăduiri celor ce cântă: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri!

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Racla moaştelor tale, Sfinte Mucenice Codrat, ca un vas duhovnicesc purtător de mir, izvorăşte miruri de tă­măduiri, care îndepărtează mi­rosul urât al patimilor şi arde, cu Dumnezeiasca pronie, tabe­rele demonilor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Binecuvântat este Rodul pântecelui tău celui Binecuvântat, Fecioară, pe Care-L binecuvân­tează Puterile cerurilor şi adunările oamenilor. Binecuvântat eşti, Cel Ce ne-ai mântuit pe noi de blestemul cel de demult.

Cântarea a 8-a. Irmos: Mântuitorule al tuturor...

Stih: Sfinte Mucenice Codrat, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Luminându-te cu străluci­rile pătimirilor, purtător de cunună stai înaintea Dom­nului, Mărite Mucenice Codrat, împreu­nă cu cei ce au pătimit laolaltă cu tine, cântând: toate lucru­rile, binecuvântaţi şi lăudaţi pe Domnul!

Stih: Sfinte Mucenice Codrat, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Înfrumuseţându-te cu lumi­na virtuţilor, la sfârşit ai moş­tenit tu strălucirea mucenicilor, Preaînţelepte Codrat, cântând: toate lucrurile, binecuvântaţi şi lăudaţi pe Domnul!

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Ca nişte ziduri întărite a do­bândit Corintul moaştele voas­tre cele cinstite şi ca o casă de sănătate fără de plată Biserica voastră, în care oricine vine cu credinţă scapă de dureri şi de patimi.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Izbăvindu-ne noi din bles­temul strămoaşei, prin tine, Maica lui Dumnezeu cea Cu­rată, te binecuvântăm cu cre­dinţă, Binecuvântată Stăpână şi cântăm: Binecuvântaţi, toate lucrurile, pe Domnul!

Irmosul:

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne în­chinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dînsul întru toţi vecii.

Mântuitorule al tuturor, Atotputernice, pe cei ce în mijlocul văpăii s-au arătat plini de dreaptă credinţă, pogorându-Te, i-ai rourat şi i-ai învăţat să cânte: toate lucrurile, binecuvântaţi şi lăudaţi pe Domnul!

Cântarea a 9-a. Irmos: Eva, cu adevărat...

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Rănile voastre cele muceniceşti împrăştie mireas­mă plină de har şi sângele lor varsă izvoare prin Dumnezeies­cul Duh şi vindecă patimile su­fletelor; pe care, cu vrednicie, să le lăudăm.

Stih: Sfinte Mucenice Codrat, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu frumuseţile rănilor fru­mos făcându-te, te-ai asemănat îngerilor şi pe sângele pe care l-ai vărsat urcându-te, întocmai ca pe un car, Sfinte Codrat, ai zburat către Împărăţia cea de sus, pri­mind răsplătirile ostenelilor.

Stih: Sfinte Mucenice Codrat, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Picurând Dumnezeiască dul­ceaţă din gură, ai plecat ceata purtătorilor de chinuri, care s-a nevoit împreună cu tine, Sfinte Mu­cenice Codrat, pe Sfinţii Anecton şi pe Pavel, pe Crescent şi pe Ciprian împreună cu Dionisie, cu care împreună dănţuieşti, vrednicule de laudă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Toţi prăznuim pătimirea voastră ca pe o zi de sărbă­toare, purtătorilor de chinuri; căci, întru aceasta cununa nestricăciunii primind vă faceţi fii ai Luminii şi ai zilei, dănţuind în jurul Scaunului Împăratului tuturor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Născătoare a Ziditorului tu­turor arătându-te, mai presus de toată mintea, Preacurată, te-ai arătat mai Înaltă decât cerurile şi Stăpânitoare a tutu­ror, Fecioară, Născătoare de Dumnezeu Prealăudată. Pentru aceasta toţi te mărim.

Irmosul:

Eva, cu adevărat, prin boa­la neascultării a adus în lume blestemul; iar tu, de Dumnezeu Născătoare Fecioară, prin Odrasla sarcinii tale ai înflorit lumii binecuvântare. Pentru aceasta toţi te mărim.

SEDELNA, glasul 1. Podobie: Cel Ce Te-ai Înălţat...

Cu răbdarea chinurilor omo­rând pe vrăjmaşul cel mândru, pătimitorule, ai suferit moartea cea prin sabie, Sfinte Codrat, laolaltă cu preaînţelepţii cei ce au pă­timit împreună cu tine. Pentru aceasta, prăznuim cinstită po­menirea voastră, strigând: pomeniţi-ne pe noi înaintea Stă­pânului, nebiruiţilor mucenici.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul 1. Podobie: Cel Ce Te-ai Înălţat...

Nu vom tăcea niciodată, noi, nevrednicii, a grăi puterile tale, Născătoare de Dumnezeu. Că, de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit pe noi din atâtea nevoi? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? Nu ne vom îndepărta de la tine, Stăpână, că tu izbăveşti pururea pe robii tăi din toate nevoile.

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul 1. Podobie: Cel Ce Te-ai Înălţat...

Pe Cel Născut din Tatăl Cel fără de început, Ceea ce Te-a născut în cele mai de pe urmă Trupeşte, pe Cruce văzându-Te pe Tine, Hristoase Răstignit, a strigat: Vai mie, Preadorite Iisuse! Cum, Cel Ce este Preaslăvit ca Dumnezeu de îngeri, voind, este Răstignit acum de cei fărădelege, Fiule? Te laud pe Tine, Îndelung Răbdătorule.