Powered By Blogger

vineri, 31 august 2012

Sfantul Dionisie Exiguul; Inceputul anului bisericesc 1 septembrie


Pe 1 septembrie, Biserica Ortodoxa face pomenirea Sfantului Cuvios Dionisie Exiguul.Canonizarea sa a fost hotarata de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane in sedinta din 8-9 iulie 2008.
Datorita Sfantului Dionisie Exiguul afirmam astazi ca suntem in anul 2010 "dupa Hristos“, deoarece el a propus numararea anilor incepand cu Intruparea Domnului. Astfel, el abandoneaza era lui Diocletian, si accepta anul 753 a.u.c. ca an al Intruparii Domnului si punctul de la care incepe era crestina. Chiar daca in calculul propus de el intalnim si o eroare, ideea in sine a fost cu adevarat revolutionara.Calendarul stabilit de el a fost adoptat in Italia in anul 527, mai tarziu in Franta si in Anglia (Sinodul de la Whitby, 664), extinzandu-se cu vremea in intreaga lume crestina.
Calificativul de "cel Mic" sau "Exiguus" si l-a luat el insusi ca gest de smerenie. S-a nascut in jurul anului 470 in Scitia Mica si a intrat de tanar in viata monahala. Dupa finalizarea studiilor in una din scolile manastiresti din Dobrogea, ajunge ca pelerin in Orient. Din cauza monofizismului este nevoit sa mearga la Constantinopol si de aici la Roma. Va lucra sub ascultarea a zece papi, incepand cu Atanasie al II-lea (496-498) si incheind in timpul pontificatului lui Vigiliu (537-555).
Datorita traducerilor pe care le-a facut din diversi scriitori si Parinti ai Bisericii crestine din Orient, cum au fost Chiril al Alexandriei, Grigorie de Nysa, etc, el a facut cunoscuta teologia rasariteana in mediul latin. A fost si profesor la o scoala din Vivarium, intemeiata de Casiodor, unde a predat Dialectica.
Al doilea mare merit care ii revine lui Dionisie cel Mic, se leaga de activitatea de traducere in latina si de colectionare a canoanelor bisericesti, fixate la diferite sinoade sau concilii si care fusesera redactate in limba greaca.
Cuviosul Dionisie Exiguul a trecut la cele vesnice in Italia, la Vivarium, pe la 545-550.

Troparul Sfantului Cuvios Dionisie Exiguul
Glasul intai
Podobie: Piatra fiind pecetluita ....
Ca o raza stralucitoare ce lumineaza toata lumea te-ai aratat, Sfinte Cuvioase Dionisie, cel ce al socotit curgerea timpului dupa Nasterea lui Hristos si ai facut cunoscute randuielile Sfintilor Parinti. Pentru aceasta iti cantam cu bucurie: Slava Celui ce ti-a dat tie intelepciune; Slava Celui ce te-a binecuvantat pe tine; Slava Celui ce lucreaza prin tine sfintirea vietii noastre.
Condacul Sfantului Cuvios Dionisie Exiguul
Glasul al 8-lea
Din Dobrogea stramoseasca ai pornit spre Apus ca un apostol, pe Hristos propovaduind si urmator Sfintilor Parinti facandu-te, Sfinte Cuvioase Dionisie. Lumina ta, Parinte intelepte, lauda Dumnezeirea cea intreit stralucitoare; pentru aceasta cu dragoste praznuim sfanta pomenirea ta.
(Troparul si Condacul Sfantului Cuvios Dionisie Exiguul au fost alcatuite de P.S. Ioachim Bacauanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Romanului si diortosit de Sinodul Mitropolitan al Munteniei si Dobrogei (19 iunie 2008).

Tot astazi, facem pomenirea:
- Sfantul Cuvios Simeon Stalpnicul;
- Minunii savarsite de Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu la Manastirea Miasinilor;
- Sfintei Cuvioase Marta, mama Sfantului Cuvios Simeon Stalpnicul;
- Sfintei Cuvioase Evantia; a adormirii lui Isus Navi;
- Sfintelor patruzeci de Mucenite Fecioare si a lui Amun, diaconul, dascalul lor;
- Sfintilor Mucenici si frati Evod, Calista si Ermoghen;
- Sfantului Cuvios Meletie cel Nou, care s-a nevoit in Muntele Myopolis de langa Theba (Capadocia);
- Sfantului Mucenic Anghel.



Sursa: CrestinOrtodox.ro

EVANGHELIA ZILEI: 2012-08-31 VINERI ÎN SĂPTĂMÂNA A TREISPREZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Marcu (IV, 1-9)

n vremea aceea a început Iisus să înveţe lângă mare; şi s'a adunat la El mulţime foarte multă, aşa încât El a intrat în luntre ca să stea pe mare, iar mulţimea toată era lângă mare, pe uscat. Şi multe lucruri îi învăţa în parabole; şi în învăţătura Sa le spunea: „Ascultaţi: Iată, ieşit-a semănătorul să semene. Şi pe când semăna el, o parte din seminţe a căzut lângă drum şi păsările cerului au venit şi au mâncat-o. Şi altă parte a căzut pe loc pietros, unde n'avea pământ mult, şi a răsărit de îndată, pentru că nu avea pământ adânc; şi când s'a ridicat soarele s'a ofilit şi, pentru că nu avea rădăcină, s'a uscat. Altă parte a căzut între spini şi spinii au crescut şi au înăbuşit-o şi roade nu a dat. Şi altele au căzut în pământul cel bun şi, înălţându-se şi crescând, au dat roadă şi au adus: una treizeci, alta şaizeci, alta o sută“. Şi zicea: „Cel ce are urechi de auzit, să audă!“

joi, 30 august 2012

BRAUL MAICII DOMNULUI



Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-te, ceea ce eşti plină de dar, Marie, Domnul este cu Tine, Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecului tău, că ai născut pe Hristos, Mântuitorul sufletelor noastre.
Prea Sfântă Marie, Maica lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi păcătoşii, acum şi-n ceasul morţii noastre. Amin.
Sub milostivirea ta, scăpăm, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, rugăciunile noastre nu le trece cu vederea în necaz, ci ne izbăveşte din nevoi, una Curată şi Preamărită.
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, apără, mântuieşte şi păzeşte pe robul tău (numele de botez) de tot răul şi necazul, de toate bolile şi durerile, de toate farmecele, vrăjitoriile şi blestemele, ca întreg şi sănătos să fie robul tău. Amin.
Ca şi cu coroana luminată, Prea Curată de Dumnezeu Născătoare cu preacinstitul tău brâu, robul tău se încununează şi se luminează, bucurându-se şi în taină se veseleşte, Stăpână, strigând către tine:
Bucură-te, coroană cinstită şi cununa Dumnezeieştilor măriri;
Bucură-te, ceea ce eşti mărirea împlinirii, a veşnicei măriri şi veselii;
Bucură-te, prin care răsare bucuria,
Bucură-te, prin care piere blestemul;
Bucură-te, pântecele dumnezeieştii întrupări;
Bucură-te, îndrăznirea celor muritori către Dumnezeu;
Bucură-te, muncirea vrăjmaşilor celor nevăzuţi;
Bucură-te, îndrăznirea cea nebiruită a purtătorilor de duhuri rele;
Bucură-te ceea ce ne curăţi de păcate şi de lucrurile spurcate;
Bucură-te, căderea dracilor;
Bucură-te, uşa mântuirii;
Bucură-te, dătătoarea darului celui dumnezeiesc;
Bucură-te, cămara nunţii celei fără de sămânţă;
Bucură-te, lauda cea de cinste a preoţilor celor cuvioşi;
Bucură-te, prin care cad vrăjmaşii;
Bucură-te, mântuirea sufletului meu;
Bucură-te, Maică Pururea Fecioară.
Dat-ai robului tău, Preamărită, tare îngrădire, pe acesta scăpându-l de toate primejdiile, cu dumnezeieştile lucrări nebiruit de vrăjmaşi păzindu-l şi care strigă către tine:
Tăria, puterea şi cuvioasa mea bucurie este Fiul tău şi Domnul, ca un bun şi milostiv.
Ca şi cu o cinstită coroană, cu brâul Tău, robul tău cu bună credinţă luminat fiind, încununat cu dumnezeiasca ta mărire, să-l mântuieşti ca pe un milostiv. Încinge pe robul tău, întărindu-l asupra vrăjmaşilor, ca să lupte nebiruit contra patimilor, celor ce-l muncesc şi nepătimire biruitoare dăruindu-i, ca pururea să Te preamărească pe Tine şi pe Fiul Tău şi să strige:
Iisuse, mântuieşte-mă pe mine păcătosul ca un milostiv.
Naşterea fără stricăciune şi fericire numai tu ai avut, preabinecuvântată, şi încingere de mântuire ai dăruit oamenilor, brâul tău cel sfânt, care până acum a rămas nestricat. 
Dumnezeiască Maică prin care robul tău ia de la Dumnezeul nostru mare milă.
Cei între sfinţi părinţii noştri, mari dascăli şi ierarhi ai lumii: Vasile cel MareGrigorie teologul şi Ioan Gură de Aur,Atanasie şi Chiril şi toţi sfinţii Apostoli şi întâiul mucenic Ştefan, sfinţilor mucenici Gheorghe, Teodor Stratilat,Teodor Tiron, Dimitrie şi toţi sfinţii Mucenici şi Muceniţe. Sfinte Ioane Proorocule şi Înainte mergătorule, Botezătorul lui Iisus Hristos, Sfinţilor Prooroci: Moise, Avram, Ilie şi Elisei şi toţi sfinţii Apostoli rugaţi-vă Domnului pentru pacea, sănătatea, buna sporire şi iertarea păcatelor robului lui Dumnezeu (numele de botez), pentru apărarea şi mântuirea lui şi-l păziţi de tot răul şi necazul, de bolile şi durerile, de toate farmecele şi de toate vrăjitoriile. Inima se înmoaie, atingându-se cu călduroasă credinţă de brâul Fecioarei, încingându-se cu putere nebiruită împotriva patimilor necurate şi a vrăjmaşilor fără trupuri, nevătămat rămânând în veci. Brâul tău, întru bucuria inimii, cu cinste, toţi să-l purtăm, care le este spre ajutor tuturor credincioşilor de Dumnezeu Născătoare dă celui ce alunecă întărire, celor leneşi îmbărbătare, cârmuire celor ce înoată, celor rătăciţi întoarcere cu adevărat Curată Fecioară, Dumnezeiescul dar al preacinstitului Tău brâu tuturor celor ce au credinţă îl purtăm şi-l sărutăm, ne este ajutor în veci.
Sfinţilor tămăduitori fără de arginţă şi de minuni făcători, Cosma şi Damian, Chir şi Ioan, Pantelimon, Emolae, Samson, Diomid, Mochie şi Anichit, Talaleau, Trifon şi toţi sfinţii Mucenici, drepţilor părinţi Ioachim şi Ana, tu cuvioase părinte Nicolae, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru viaţa, sănătatea, buna sporire şi iertarea păcatelor robului lui Dumnezeu (numele de botez) şi pentru ca bunul Dumnezeu să-l păzească de tot răul, ca întreg şi sănătos să petreacă în veci.
Sfinţilor Evanghelişti: Matei, Marcu, Luca şi Ioan, Arhanghelii Mihail şi Gavriilserafimii şi heruvimii, cu 318 părinţi sfinţi de la Niceea, şi toţi sfinţii pomeniţi în sfânta noastră Biserică rugaţi-vă Domnului pentru sănătatea, viaţa, pacea, buna sporire şi iertarea păcatelor robului lui Dumnezeu (numele de botez) şi pentru ca bunul Dumnezeu să-l apere şi să-l mântuiască de tot răul, de toate necazurile, de toate bolile şi durerile, de tot blestemul şi vrăjitoriile şi cu totul sănătos să fie şi întreg în veci. Amin.
De înşelătoria dragostei, a patimilor şi de vrăjmaşul ce-l ispiteşte cu greutatea păcatelor şi de cumplita lene, de robire, degrabă să mântuieşti pe robul tău, mult milostivă Fecioară Maria, ca singură apărătoare şi mântuitoare în veci. Amin.
Doamne miluieşte (de trei ori).
Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.
Apărătoare, Doamnă, pentru biruinţă mulţumiri aducem Ţie, noi robii Tăi, ca ceea ce ai stăpânire nebiruită, slobozeşte-ne din toate nevoile, ca să-ţi strigăm ţie:
Bucură-te, Maică, pururea Fecioară.
Şi acum și pururea și în vecii vecilor amin.
Preacinstitul Brâul tău ce a cuprins pântecele tău cel de Dumnezeu primitor este cetăţii tale tărie nebiruită şi vistierie de bunătăţi neîmpuţinată.
Nădejdea mea este Tatăl, scăparea mea este Fiul, acoperământul meu este Duhul Sfânt, Treime Sfântă, slavă Ţie.
Stăpână, primeşte rugăciunea robilor tăi şi ne izbăveşte pe noi din toată nevoia şi necazul.
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Prea Sfântă Treime, Dumnezeul nostru, slavă Ţie. Amin.

Punerea in racla a braului Maicii Domnului, in cinstita ei casa din Constantinopol, si a minunii ce s-a facut atunci, acolo. 31 august



http://parohiasfantulharalambieconstanta.blogspot.ro/2012/08/braul-maicii-domnului.html

Inca din cele dintai timpuri, crestinii au aratat multa evlavie pentru orice fel de lucruri, care au avut vreo legatura cu Mantuitorul Hristos, cu Maica Domnului sau cu Sfintii Sai (Fapte 19, 12). Ei au pastrat cu scumpatate asemenea semne sfinte si le ascundeau cu grija in vremuri de restriste. Multe s-au pierdut si pierdute au ramas pana in ziua de astazi, dar, altele s-au aflat si, in vremuri de liniste, au fost asezate in locuri de cinste, iar, uneori, s-au ridicat biserici pentru pastrarea si cinstirea lor.
    Asa s-a intamplat, bunaoara, cu "Vesmantul Maicii Domnului" cu "cinstitul ei Omofro", cu Braul Maicii Domnului", cu moastele a sute si mii de Mucenici si cu atatea altele, de acest fel, aducatoare aminte despre cei ce au marturisit, de-a lungul vremurilor, credinta noastra veche si mereu noua, in Iisus Hristos, Domnul nostru.
    Cinstitul Brau al Preacuratei Maicii lui Dumnezeu, pe care-l pomenim astazi, a fost adus, de la Ierusalim, la Constantinopol, asezat intr-o racla de aur, cu pecetluire imparateasca, si a fost pus in biserica pe care dreptcredinciosul imparat Teodosie cel Tanar o zidise, cu hramul Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, la locul ce se numea Halcopratia, adica targul de arama.  Dupa multi ani, pe vremea imparatiei lui Leon cel Intelept (886-912) sotia acestuia, Zoe imparateasa, era suparata de duhul cel necurat, iar imparatul si rudeniile lui erau in mare mahnire si se faceau multe rugaciuni catre Dumnezeu, pentru imparateasa, care patimea. Si i s-a aratat ei o dumnezeiasca vedenie, spunandu-i ca, daca se va pune pe dansa Braul Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, va lua tamaduire.
    Imparateasa a spus acest vis barbatului sau, imparatului Leon, iar el, a rugat, indata, pe patriarh pentru aceasta. Si, dezlegand pecetea, au deschis racla si s-a aflat, intreg, cinstitul Brau al Preacuratei, intru nimic vatamat de trecerea vremii. Si l-au sarutat pe el cu evlavie. Iar, cand petriarhul l-a intins deasupra imparatesei, aceasta, indata a scapat de chinuirea diavoleasca si a castigat tamaduire desavarsita de boala ei. Atunci, toti, cu bucurie, au preamarit pe Hristos Dumnezeu si pe Preacurata Maica lui, cantand cantari de multimire. Iar cinstitul Brau, fiind pus in aceeasi racla de aur, a fost pecetluit cu pecete imparateasca. Si s-a asezat praznuirea de astazi, in cinstea Binecuvantatei Nascatoare de Dumnezeu, spre aducerea aminte a minunii ce s-a facut atunci de sfantul sau Brau, cu darul Preacuratei si cu milostivirea Celui ce S-a nascut dintr-insa, al lui Hristos, Dumnezeul nostru.



Intru aceasta zi, pomenirea innoirii bisericii Preasfintei de Dumnezeu Nascatoarei, de la Neoria.
    Pe vremea imparatiei lui Mihail si a Teodorei, dreptcredinciosii imparati (1051-1055), un oarecare patrician, cu numele Antonie, avea in Constantinopol o casa  cinstita, in curtea ce era alaturi de Neoria. De asemenea, el avea o biserica slavita,  a Preasfintei de Dumnezeu Nascatoarei, careia imparatii luptatori impotriva icoanelor ii luasera podoabele, scotand sfintele icoane si insemnand numai cruci in locul lor. Deci, patricianul acesta, facand, din nou, icoanele bisericii, cum se cadea, a zidit si o baie, foarte mica, dedesuptul bisericii, pentru trupeasca lui odihna. Dar deasupra acelei bai se aducea pururea preamarire lui Dumnezeu. Pentru aceasta a umbrit intr-insa darul Preasfantului Duh, pentru Preacurata Maica a Domnului nostru Iisus Hristos, si au inceput a se face multe tamaduiri, de multe feluri de boli. S-au strans si unii iubitori de Dumnezeu si au cerut de la patrician sa faca imbaierile, o data pe saptamana, pentru fratii cei intru Hristos si, mai ales, pentru cei bolnavi; si primind invoirea, faceau aceasta, cu credinta, si se vindecau. Deci, murind patricianul, a lasat baia aceea si biserica pe seama celor ce erau oameni iubitori de Dumnezeu, spre mantuirea lui sufleteasca. Dar acestia, fiind saraci si neavand nici apa de ajuns, nici alt venit, incetul cu incetul, grijea lucrarii se parasea si, nevrand nimeni dreptul sa o lase altcuiva, a ramas neingrijita. Iar baia, jefuind-o unii si altii de podoabele pe care le avea, lucrul a incetat cu desavarsire. Iar sfanta biserica, vindecatoare a celor bolnavi, in care facea slujba un preot, care, din dumnezeiescul dar, slujea acolo, avea din destul, cele de trebuinta hranei. Deci, fericitul imparat Roman, facandu-si palatul imparatesc si trebuindu-i multe materiale la lucrul palatelor, instiintandu-se de aceasta casa a Nascatoarei de Dumnezeu, ca are multe materiale de folos, a pus gand sa o strice. Dar Nascatoarea de Dumnezeu purta de grija impotriva celor ce gandea imparatul. Si, in noaptea aceea, s-a aratat celui care era ispravnic asupra lucrarilor, precum si unui tanar, ruda cu ispravnicul, si le-a zis, ingrozindu-i, sa nu cuteze nicidecum a-i darama casa ei, cea de la Neoria. Iar, daca s-a facut ziua, tanarul a spus mamei ispravnicului visul sau si a auzit si imparatul, care, indata ce a aflat, a zis cuvantul acesta: "Nu vreau sa supar pe Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, ci, inca, voi innoi casa aceea cu cele de trebuinta". Asa incat, in loc sa o strice, oamenii care au fost trimisi au curatit baia, cu toata grija, si au innoit-o. Deci, terminandu-se toate lucrarile si facandu-se baia mai mare, au incalzit-o, iar imparatii Roman, Constantin si Hristofor s-au imbaiat intr-insa si bucurandu-se, au intarit acea baie, cu hrisov de danie, pe care s-o poata lua in fiecare an. Si au daruit-o unei manastiri, ca monahii manastirii aceleia sa poarte grija de baie si de biserica Nascatoarei de Dumnezeu. Iar minunile ce s-au facut in acea biserica a Nascatoarei de Dumnezeu, le vom lasa deoparte, povestind doar una din minunile ce s-au facut in vremea noastra.
    O femeie vestita a cazut in boala grea. Si, chinuindu-se cu nesuferite dureri, nimic nu a folosit, de la doctori. Dar, auzind de minunile ce se faceau la biserica de la Neoria, a Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu, s-a dus si ea acolo. Si, ramanand acolo cateva zile si petrecerea fiindu-i nefolositoare, era mereu bantuita de boala. A iesit, deci, si s-a dus la biserica Nascatoarei de Dumnezeu, cea din Vlaherna si, cazand la pamant, se ruga zicand: "Miluieste-ma, Maica lui Hristos Dumnezeu, ca am alergat la tine, fiind lipsita de orice ajutor omenesc." SI, ramanand acolo noua zile, in ziua cea din urma, i s-a aratat o Doamna preacinstita, zicandu-i: "O, femeie, ce strigi catre mine, neincetat?" Iar ea a zis catre dansa: "O, Stapana, stiu ca, pentru pacatele mele, ma chinuiesc, dar, mai stiu noi pacatosii, Fiul tau si Dumnezeul nostru S-a pogorat din cer si S-a facut om, nascandu-Se din pantecele tau, drept aceea, am alergat la tine, ca sa aflu mila, eu ticaloasa." Iar Nascatoarea de Dumnezeu a zis catre dansa: "Du-te la lacasul meu cel mic, de la Neoria, si acolo iti vei afla vindecarea." Deci, daca s-a desteptat femeia, a multumit lui Dumnezeu si s-a dus, in graba, la Neoria. SI, cazand cu rugaciune la Maica lui Dumnezeu, zicea: "Miluieste-ma Stapana si implineste mila ta catre mine." Si, dupa ce a zis aceasta, a adormit. Si a vazut, iarasi, pe Nascatoarea de Dumnezeu, care i se aratase, impreuna cu un barbat frumos, catre care Maica Domnului a zis: "Iata, femeia cea bolnava, vindeca-i pantecele." Si acela, indata, atingand-o peste pantece cu varga, ce tinea in mana, s-a facut nevazut, impreuna cu Nascatoarea de Dumnezeu, care se aratase cu dansul. Deci, desteptandu-se femeia, a intrat in baie si, spalandu-se, a iesit sanatoasa. Si, inchinandu-se acelui sfant loc, a tamaiat cu mirodenii, multumind Preacuratei Stapane de Dumnezeu Nascatoarei, spre slava Celui ce S-a nascut dintr-insa, Hristos, Dumnezeul nostru. Dumnezeului nostru slava!


Intru aceasta zi, istorisire din Limonar, despre cel dintre Sfinti, Parintele nostru Ghenadie, patriarhul Constantinopolului.
    Despre Sfantul Ghenadie, in cartea care se numeste Limonar, Parintii Sofronie si Ioan povestesc asa: "Am mers, ziceau ei, intr-o manastire de obste, care se numea Salama, departe fiind, de Alexandria, ca la noua stadii. Si am aflat acolo pe doi stareti, care fusesera, mai inainte, preoti in Constantinopol. Aceia ne-au povestit noua despre fericitul patriarh Ghenadie, ca era foarte bland si curat cu trupul si preainfranat. Si a fost instiintat despre un cleric, cu numele Harisie, care slujea in biserica Sfantului Mucenic Elefterie si care mult gresea. Ca nu numai intru lenevire si nepurtarea de grija si in necuratie vietuia, ci si cu talharii se indeletnicea. Deci, chemandu-l pe el patriarhul, il sfatuia prin cuvinte, cu duhul blandetei, spre indreptare. Dar, vazandu-l petrecand in neindreptare, a poruncit ca sa fie pedepsit, parinteste, pentru indreptare. Dar acela, umbland cu totul umbland cu totul neindreptat si prin pedepsire neintepetindu-se, a trimis patriarhul, pe unul din slujitorii sai, la biserica Mucenicului, la care slujea Harisie, ca sa se roage Mucenicului, ca, pe clericul acela, care greseste la biserica sa, sau sa-l indrepteze sau sa-l desparta de biserica. Deci, trimisul, ducandu-se si stand in biserica in fata altarului, si intinzandu-si mana spre mormantul Mucenicului, a zis: "Sfinte Mucenice Elefterie, iti graieste tie Ghenadie patriarhul, prin mine pacatosul, ca Harisie, care slujeste in biserica ta face multe faradelegi si sminteli. Deci, tu, sau sa-l indreptezi pe el, sau sa-l desparti de biserica." Deci, facand aceasta, dimineata l-au aflat Harisie mort. Si, de aici, se poate vedea cat de placut a fost lui Dumnezeu, si Sfintilor Lui, fericitul Ghenadie, ca nu in desert a fost cuvantul lui, ce s-a grait catre Sfantul Mucenic, prin trimisul sau, ci, degraba a fost auzit si cu fapta implinit.

Intru aceasta zi, cuvant despre milostivul Sozomon, ca celui ce da saracilor milostenie, imprumut ii da lui Dumnezeu si va lua insutit.
    A fost un oarecare om in Ierusalim, cu numele Sozomon, care, mergand prin cetate, s-a intalnit cu un sarac necajit si, dezbracand de pe el imbracamintea, i-a dat-o saracului si s-a dus in calea sa. Insa, aceasta se intampla in vremea secerisului si ziua se pleca spre seara. Si, adormind el putin, a avut un vis. Si se facea ca era intr-o casa minunata, in care era multa lumina si tot felul de pomi, cu multe feluri de roade binemirositoare, incat se plecau ramurile pana la pamant. Si pasarile cantau, in multe feluri, cantari preafrumoase, neavand tacere, incat se putea auzi glasul lor de la pamant si pana la cer. Si ramurile se clatinau cu slava mare.
    Deci, acestea vazandu-le el, a venit la dansul un tanar si i-a zis lui: "Vino dupa mine!" Si au mers impreuna, la un stalp poleit cu aur. Si printr-o ferestruica a vazut niste usi si palate preaslavite si impodobite cu margaritare de mult pret. Si, privind Sozomon acolo, iata, au iesit niste barbati cu aripi, din palatele acelea, stralucind ca soarele si ducand patru lazi. Iar, cand acei minunati ingeri treceau de usi, a cunoscut Sozomon ca ei mergeau spre dansul. Si, stand, au pus in preajma lui lazile acelea si asteptau pe cineva, puternic, care sa vina la dansii. Deci, iata, a vazut Sozomon un barbat frumos, iesind din palatele acelea si a mers la ingerii care tineau lazile si le-a zis lor: "Aratati omului acestuia ca, de vreme ce a miluit pe saracul acela, dandu-i lui haina sa, apoi, pentru dansul, se pastreaza lazile acestea." Si a deschis o lada, din cele de aur, au si inceput sa scoata camasi si haine imparatesti si le intindeau pe el, zicandu-i: "Solomon, oare, sunt placute acestea inaintea ochilor tai?" Iar el zicea: "Eu sunt nevrednic si a privi spre ele." Si-i aratau lui si alte tesute cu aur si mult pret, cu felurite podoabe si erau ele, ca la o mie la numar, si i-au zis lui: "Cel ce da saracului insutit va primi si viata vesnica va mosteni." Apoi, i-a zis lui Domnul ingerilor: "Tie iti graiesc, Sozomon, iata, cat de multe bunatati ti-am pregatit tie, pentru o haina, cu care M-ai imbracat pe Mine, vazandu-Ma gol. Mergi, dar, si mai fa si altele asemenea si se va da tie insutit." Iar Sozomon a raspuns, fiind cuprins de frica si de bucurie: "Doamne al meu, oare, asa vor lua toti cei ce fac milostenie la saraci?" Si i-a zis: "Cu adevarat, asa este. Ca tot cel ce face milostenie, insutit va primi si viata vesnica va mosteni. Insa iti spun tie si aceasta, sa nu te caiesti pentru milostenie, nici sa te indoiesti de cel sarac, cand i-ai dat lui ceva, ca nu cumva, in loc de plata, paguba indoita sa primesti." Deci, dupa ce a auzit acestea, Solomon, s-a desteptat din somn si s-a minunat in sine de acel infricosator vis. Apoi, sculandu-se din pat, a zis: "Daca asa mi-a spus mie Domnul, apoi, voi da saracului si cealalta haina a mea." Si, cealalta noapte a avut acelasi vis. Deci, sculandu-se, a doua zi, si-a impartit averea sa saracilor. Si, despartindu-se de lume, s-a facut calugar iscusit.


Intru aceasta zi, cuvant din Limonar, despre talharul Chiriac.
    Spunea un iubitor de Hristos despre Chiriac talharul, ca facea razboi pentru furt, pe la Emaus, acolo unde este cetatea Nicopolei. Si atat de cumplit era, incat oamenii il numeau lup. Inca, mai avea impreuna cu sine si pe alti talhari, nu numai crestini, ci si evrei si samarieni. Deci, odata, ducandu-se oamenii din Nicopole, de la casele lor, la sfanta cetate a Ierusalimului, in Saptamana cea mare, pentru botezul copiilor lor, dupa ce i-au botezat, se intorceau la casele lor, ca sa praznuiasca sfanta zi a Invierii. Si i-au intampinat pe ei talharii, nefiind de fata mai marele talharilor, Chiriac. Barbatii au fugit, iar, pe femei, prinzandu-le, pe pruncii de curand botezati i-au aruncat pe pamant. Atunci, cand fugeau barbatii, i-a intampinat pe ei vataful de talhari si i-a intrebat: "De ce fugiti?" Iar ei i-au spus lui ceea ce li s-a intamplat. Deci, luandu-i pe ei, Chiriac, mai marele talharilor, i-a adus la insotitorii sai. Si au aflat pe prunci aruncati la pamant. Si, afland de cele ce facusera talharii, indata i-a taiat pe toti cei facusera spurcaciuni. Si a poruncit barbatilor ca sa-si ia pe copiii lor si sa nu se desparta de femeile lor. Iar, dupa ce a mai trecut putina vreme, prins a fost insusi vataful talharilor, si a petrecut in temnita zece ani, si nimeni din domni sau din dregatori nu l-au ucis pe el. Iar, mai pe urma, i-au slobozit din temnita si spunea el despre sine, folosul celor ce auzeau: "Pentru copiii aceia, pe care i-am izbavit eu, atunci, am scapat de moartea cea amara. Pentru ca ii vedeam pe ei, de multe ori, zicandu-mi, sa nu ma tem, caci ei vor raspunde pentru mine." Si am vorbit eu impreuna cu dansul, zicea ava Ioan, presbiterul unei manastiri de obste, si acestea ne spunea noua, slavind pe Dumnezeu, pentru toate cele ce se savarsesc pe Dansul, pentru ca neuitate sunt facerile de bine, ale tutoror oamenilor Inaintea Lui.
    Pentru aceasta, a fost izabavit, si acest talhar, din legaturi, din temnita si din moartea cea amara, prin Hristos Iisus, Domnul nostru. Caruia se cuvine slava, cinste si stapanire, impreuna cu Tatal si cu Sfantul Duh, acum si pururea si in vecii vecilor! Amin.
    Sfarsitul Prologului ce cuprinde douasprezece luni, iar Celui in Treime slavit, Dumnezeului nostru, slava!


sursa.http://ortodoxism.ro

EVANGHELIA ZILEI: 2012-08-30 JOI ÎN SĂPTĂMÂNA A TREISPREZECEA DUPĂ POGORÂREA SFÂNTULUI DUH Evanghelia de la Marcu (III, 28-35)

is-a Domnul: adevăr vă grăiesc, că toate le vor fi iertate fiilor oamenilor, păcatele şi blasfemiile câte vor fi blasfemiat, dar cel ce Îl va blasfemia pe Duhul Sfânt nu are iertare în veac, ci vinovat este de păcat veşnic“. Aceasta, pentru că ziceau: „Are duh necurat“. Şi au venit mama Sa şi fraţii Săi şi, stând afară, au trimis la El ca să-L cheme. Iar mulţimea şedea împrejurul Său. Şi I-au zis unii: „Iată, mama Ta şi fraţii Tăi şi surorile Tale sunt afară şi Te caută“. Şi răspunzându-le, a zis: „Cine este mama Mea? şi fraţii Mei?“ Şi privindu-i pe cei ce şedeau în jurul Său, a zis: „Iată mama Mea şi fraţii Mei; că tot cel ce va face voia lui Dumnezeu, acela este fratele Meu şi sora Mea şi mama Mea“.

Acatistul Sfântului Alexandru, Patriarhul Constantinopolului 30 august


http://parohiasfantulharalambieconstanta.blogspot.ro/2012/08/sfintii-ierarhi-alexandru-ioan-si-pavel.html
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.
Împărate ceresc, Mângâieto­rule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le îm­plinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi(de trei ori).
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doam­ne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vin­decă neputințele noas­tre, pentru numele Tău.
Doamne miluiește (de trei ori), Slavă..., și acum...
Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfin­țească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pă­mânt. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noș­tri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbă­vește de cel rău. Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi. Amin
Condac 1:
N
oi, turma ta, prin vitejia ta, ierarhe, izbăvindu-ne de mărirea idolească a celor necredincioși, mulțumim ție și cântăm cântare pentru biruință. Celui ce a doborât pe Arie și, cu totul, a legat limba filosofului, grăim: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!
Icos 1:
A
rătatu-te-ai din tinerețe cinstitor de Dumnezeu, că cuvântului Evangheliei urmând, ai părăsit părinții și rudele și ai poftit viața cea mai bună, luând jugul Domnului; pentru unele ca acestea grăim ție:
Bucură-te, ierarhe sfinte, omule ceresc;
Bucură-te, fericite și îngere pământesc;
Bucură-te, că în lume mărirea nu te-a amăgit;
Bucură-te, că acum în cer te-ai sălășluit;
Bucură-te, că smerenia te-a adus la cele înalte;
Bucură-te, că ai supus cu totul pe eretici;
Bucură-te, cel ce ți-ai păzit trupul de patimi;
Bucură-te, că de tine demonii au fost biruiți;
Bucura-te, vița cea bună cu rod Dumnezeiesc;
Bucură-te, cel ce hrănești cu cuvânt duhovnicesc;
Bucură-te, că din obște ai fost ales păstor;
Bucură-te, că prin tine noi neam păzit de erezie;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!
Condac 2:
A
uzit-am, Alexandre, de învățăturile tale și m-am minunat, căci tu te arătai a fi om prea neînvățat și, mai pe urmă, pe mulți ai rușinat în sobor cu cuvintele tale, pe care i-ai și învățat să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 2:
V
rând a merge la întâiul Sobor din Niceea, după porunca Patriarhului, te-ai pregătit prin rugăciune către Dumnezeu, împodobindu-te cu fapte bune, și - Duhul Sfânt fiind cu tine - te-ai înfățișat. Pentru aceasta auzi de la noi:
Bucură-te, părinte, că ești iubit de Mitrofan;
Bucură-te, Diadohe, la al său din urmă an;
Bucură-te, că în Niceea ai biruit la Sobor;
Bucură-te, sfinte, că ai fost de uimire tuturor;
Bucură-te, că ai fost cu duhul mai presus de om;
Bucură-te, că mulțime de oameni ai adus la credință;
Bucură-te, gură sfântă vorbitoare de adevăr;
Bucură-te, înțelepciune ce despici firul de păr;
Bucură-te, preaiubitul arhiereilor mari;
Bucură-te, următorul celor tari în credință;
Bucură-te, că acum petreci cu cei ce slăvesc pe Dumnezeu;
Bucură-te, că în veci cu dânșii te vei veseli;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!
Condac 3:
T
e-ai arătat în lume păstor bun, Alexandre, spre mustrarea fărădelegi-lor, că tu ai rușinat pe Arie cel orbit de erezie și voiești a curăți de pe pământ toate învățăturile lui cele nedrepte, că turma ta să o luminezi, părinte; pentru aceea cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 3:
A
rătatu-te-ai tare mustrător ereziei nebunului Arie, și îngrozindu-l pe el, i-ai zis să nu mai cârtească împotriva Fiului lui Dumnezeu. Pentru aceea și noi, ca unui viteaz nebiruit grăim către tine:
Bucură-te, istețime de minte care toate le întreci;
Bucură-te, surpătorul capetelor cu minți seci;
Bucură-te, ajutorul conducătorilor creștini;
Bucură-te, surpătorul celor plini de erezie;
Bucură-te, întărirea dogmei celor credincioși;
Bucură-te, doborârea vorbei celor mincinoși;
Bucură-te, că prin tine creștinii mult s-au întărit;
Bucură-te, că slăvirea idolilor ai surpat;
Bucură-te, cel ce ai smuls neghina dintre oameni;
Bucură-te, că prin tine toate relele s-au scurs;
Bucură-te, cel ce ai hrănit lumea cu cuvântul;
Bucură-te, că acum de noi toți ești preamărit;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!
Condac 4:
O
, întru tot lăudate, Ierarhe Alexandre, toiagul cel tare al bătrâneților, întreaga înțelepciune a povățuirii tinerilor, povățuitorul pruncilor, laudă a tot poporul și cununa Bisericii, pe tine te lăudăm cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 4:
C
a să arăți a ta mare și fierbinte credință ce ai către Fiul lui Dumnezeu, nu te-ai împotrivit poruncii împăratului, când ți sa poruncit să te întreci cu filosoful pentru dogmele cele propovăduite de apostoli; pentru aceea și noi grăim ție:
Bucură-te, slujitorul cel gata pentru Hristos;
Bucură-te, ascultătorul conducătorului credincios;
Bucură-te, cel ce urmezi dogmelor apostolești;
Bucură-te, surpătorul măririi celei idolești;
Bucură-te, luptătorul cu Arie cel stricat;
Bucură-te, că pe dânsul în Sobor l-ai rușinat;
Bucură-te, păzitorule al legii celei creștinești;
Bucură-te, că ai putut cu darul să legi gurile cele potrivnice;
Bucură-te, rugătorule fierbinte către Dumnezeu;
Bucură-te, fericite, de minuni făcător;
Bucură-te, că prin tine ne închinam Sfintei Treimi;
Bucură-te, totdeauna strigăm ție, părinte;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!
Condac 5:
C
ătre sobor mergând oarecând urâtul Arie, cu îngâmfare și cu mândrie mare, a socotit a răzvrăti Biserica lui Hristos, iar tu, sfinte, l-ai făcut a rămâne rușinat și pe popor ai învățat să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 5:
M
ergând tu, Alexandre, de la Sobor, ai venit către Mitrofan, părintele tău și, stând înaintea lui cu smerenie, ai zis: Duhul Domnului peste mine în ziua necazului meu, că am biruit pe Arie cel rău credincios, iar sfântul părinte a zis către tine unele ca acestea:
Bucură-te, preafericite, păstorule cuvios;
Bucură-te, minunate slujitor al lui Hristos;
Bucură-te, că pe tine din pruncie te-am iubit;
Bucură-te, totdeauna alesule preaiubit;
Bucură-te, că în lume ești de credincioși prealăudat;
Bucură-te, că al tău nume de toți este preamărit;
Bucură-te, următorul și ascultătorul meu;
Bucură-te, păzitorul credinței lui Dumnezeu;
Bucură-te, că în Biserică povața ta în veci va sta;
Bucură-te, că dintr-însa toți creștinii vor gusta;
Bucură-te, că prin tine mulțimea sa mântuit;
Bucură-te, totdeauna, că Duhul Sfânt te-a umbrit;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!
Condac 6:
M
inunată sa arătat viața ta pe pământ, Alexandre, că din vremea tinereților tale ai iubit pe Domnul mai mult decât orice pe lume, pentru aceea ai fost preamărit, încredințându-ți-se poporul creștinesc care grăia către Domnul: Aliluia!
Icos 6:
D
e împresurările diavolești ai izbăvit pe oameni, părinte, cu rugăciuni-le tale și cu râurile sudorilor tale ai stins mulțimea zeilor păgâni, iar acum, dăruindu-ne vindecări neputințelor noastre, ierarhe, grăim ca unui păstor bun:
Bucură-te, luminarea care pe toți luminezi;
Bucură-te, cel ce lumea către Hristos îndreptezi;
Bucură-te, izgonirea patimilor de mulți ani;
Bucură-te, tu, balsamul și doctorul fără bani;
Bucură-te, stingătorul dogmelor păgânești;
Bucură-te, temeinicirea credinței creștinești;
Bucură-te, cel ce cu hrană preasfințită ne-ai păscut;
Bucură-te, că prin tine pe Hristos am cunoscut;
Bucură-te, cel ce nouă ne-ai vestit Treimea Sfântă;
Bucură-te, că adevărul prin tine sa întărit;
Bucură-te, că pentru acestea ne auzi pe noi preamărindu-te;
Bucură-te, că în ceruri cu toți drepții locuiești;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!
Condac 7:
A
vând vicleană cunoștință Arie, a început a propovădui învățături fără de Dumnezeu și, intrând în turma ta ca un lup, a vrut să răpească, spurcata fiară, că și până la împăratul s-a dus cu vicleșug, amăgindu-l, dar tu, cu rugăciunile tale, l-ai gonit și ai învățat pe toți să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 7:
Ș
i mai înainte împotrivindu-te lui Arie, celui de trei ori blestemat, ai rușinat învățăturile lui fără de Dumnezeu; dar a doua oară la Sobor l-ai înfruntat și, doborându-l de tot, l-ai rușinat, și l-ai surpat cu rugăciunile tale, pentru aceea, ca unui viteaz și ierarh, grăim:
Bucură-te, ierarhe, înțeleptule păstor;
Bucură-te, preasfințite, bunule învățător;
Bucură-te, mare arhiereu al Bizanțului;
Bucură-te, învățătorul dogmelor lui Dumnezeu;
Bucură-te, tâlcuire a celor cu greu de priceput;
Bucură-te, că prin tine calea cea dreaptă sa început;
Bucură-te, stricătorul ereziei păgânești;
Bucură-te, vestitorul adevărului ceresc;
Bucură-te, cel ce lesne pe Arie l-ai biruit;
Bucură-te, că prin tine de erezie neam izbăvit;
Bucură-te, întărirea Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, stâlpul legii poporului credincios;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!
Condac 8:
M
inune dumnezeiască ai arătat, fericite, celui ce a alergat la tine cu căldură, de tot necazul și năvălirea izbăvind pe cei ce cu neîndoită nădejde și cu credință cântă lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 8:
C
a cel ce cu îndrăzneală păzești turma lui Hristos de vrăjmașii cei văzuți și nevăzuți, și pe cei ce scapă sub adăpostirea ta îi aperi de năvălirea lor, Alexandre preafericite, și pe noi, care suntem înviforați de gânduri și de lucruri necuvioase, izbăvește-ne ca să grăim ție:
Bucură-te, ierarhe și păstorule ales;
Bucură-te, învățătorul cel cu cuvânt de înțeles;
Bucură-te, păzitorule al turmei celei creștinești;
Bucură-te, gonitorul năvălirii vrăjmașe;
Bucură-te, cârmuirea Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, ajutătorul poporului creștinesc;
Bucură-te, cel ce îndată alergi să ne fii de folos;
Bucură-te, cel ce stând în ceruri, pentru noi mijlocești;
Bucură-te, mângâierea celor triști și necăjiți;
Bucură-te, scutul celor deznădăjduiți;
Bucură-te, preasfințite, iubitul lui Dumnezeu;
Bucură-te, cuvioase, dulce părintele meu;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!
Condac 9:
N
u ne pricepem de unde să începem a-ți aduce laudă ție, părinte, și ce cântare îți vom cânta?! Sau cu ce cunună te vom încununa?! Că, aducân-du-ne aminte de smerenia și de faptele tale cele minunate, ne spăimân-tăm! Și, cu nedumerire preamărindu-te, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 9:
V
ăzând Stăpânul a tot neamul omenesc pierzându-se cu erezia nebu-niei lui Arie, te-a trimis pe tine mustrător al învățăturilor lui eretice, iar tu, părinte, ca pe un urât l-ai lepădat, stingându-l cu totul de pe fața pământului, de aceea, pentru unele ca acestea, grăim ție:
Bucură-te, Alexandre, luptătorule îndrăzneț;
Bucură-te, pierzătorul lui Arie cel semeț;
Bucură-te, că ai stins clevetirea filosofului;
Bucură-te, că ai învins cu totul pe eretici;
Bucură-te, îngrădirea gurilor care hulesc;
Bucură-te, rușinarea tuturor care clevetesc;
Bucură-te, adevărat slăvitor al Preasfintei Treimi;
Bucură-te, îndreptător al credinței celei sfinte;
Bucură-te, apărarea dogmelor apostolești;
Bucură-te, gonitorul închinării păgânești;
Bucură-te, bucuria poporului creștinesc;
Bucură-te, că toți cei din obștea creștinilor se fălesc cu tine;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!
Condac 10:
A
uzit-am pe înșiși ereticii grăind și pe filosofi spunând tuturor minunile tale pe care le-ai făcut cu dânșii, părinte și, în unire intrând, am preamărit puterea cea dată ție de la Dumnezeu, că tu, ca un bun păstor, degrab alergi către cei ce te roagă pe tine și pentru toți te rogi lui Dumnezeu Stăpânului, cântându-i: Aliluia!
Icos 10:
I
zbăvește-ne, părinte, cu rugăciunile tale, ca și pe turma ta, de erezia lui Arie; auzi-ne, preacuvioase, precum ascultând pe împăratul, ai rușinat pe filosoful cel mincinos; dă-ne mâna de ajutor, Sfinte Alexandre, precum ai dat și părinților la sobor împotriva lui Arie, nouă celor ce grăim:
Bucură-te, ierarhe, bunul nostru sprijinitor;
Bucură-te, cel ce nouă ești mare învățător;
Bucură-te, preasfințite, vasul cel ales și sfânt;
Bucură-te, că îți cântă laude toți credincioșii;
Bucură-te, sprijinirea conducătorilor creștini;
Bucură-te, mângâierea celor plini de necazuri;
Bucură-te, rugătorul cel cald către Dumnezeu;
Bucură-te, mângâierea preaîntristatului nostru suflet;
Bucură-te, cuvioase părinte, mielul cel blând;
Bucură-te, luminarea relelor mele gânduri;
Bucură-te, bunul nostru apărător fierbinte;
Bucură-te, cel ce ajuți tuturor creștinilor;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre
Condac 11:
T
u ești păstorul cel bun, Alexandre ierarhe, care turma ta ai povățuit-o către pășune duhovnicească și din izvorul raiului ai adăpat-o pe dânsa, învățând-o să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 11:
P
om al raiului fiind, fericite, cu stâlpări de rugăciune neîncetată către Dumnezeu, învrednicește-ne și pe noi a ne adăposti sub umbra aceluia, ca să grăim ție așa:
Bucură-te, cel ce ți-ai pus sufletul tău pentru noi;
Bucură-te, cuvioase, cel ce ne umbrești de rău;
Bucură-te, cel ce turma ta o păzești și o adăpostești;
Bucură-te, cel ce și acum grabnic ne ajuți pe noi;
Bucură-te, că acum te-ai învrednicit de cele înalte;
Bucură-te, că Stăpânul sufletul ți-a îndulcit;
Bucură-te, bucuria cereștilor heruvimi;
Bucură-te, veselia îngerilor și serafimilor;
Bucură-te, cel ce privești veșnic preasfințitul rai;
Bucură-te, că într-însul luminat te preamărești;
Bucură-te, grăim ție, ierarhe al lui Hristos;
Bucură-te, și trimite credincioșilor folos;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!
Condac 12:
M
gt;ntea ta cea întru tot cinstită pe Arie cel stricat la minte l-a rușinat și, prin înțelepciune, ai surpat mulțimea zeilor păgâni; rugămu-te, surpă și acum pe toți vrăjmașii și împotrivitorii bunilor conducători, că bucurându-ne să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 12:
C
u inima ne-am spăimântat, cu sufletul ne-am cutremurat de faptele tale cele minunate, Ierarhe Alexandre, de aceea, dezlegându-ne limba, pe cât ne pricepem, grăim către tine așa:
Bucură-te, Ierarhe Alexandre, păstorul cel minunat;
Bucură-te, cel ce în lume lucruri preamărite ai lucrat;
Bucură-te, înțelepte, cel cu Duh dumnezeiesc;
Bucură-te, gură sfântă, cu cuvânt ritoricesc;
Bucură-te, că prin tine Arie a fost biruit;
Bucură-te, că ai nimicit erezia cea rea;
Bucură-te, că păgânii de tine s-au rușinat;
Bucură-te, că în lume vei fi veșnic lăudat;
Bucură-te, că credința prin tine a înflorit;
Bucură-te, că prin trudă ai adus rod însutit;
Bucură-te, că acum te-a încununat Hristos;
Bucură-te, totdeauna îți grăim ție neîncetat;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre!
Condac 13:
O
, păstorule prea bun, cu umilință dintru adâncul inimii ne rugăm: auzi-ne pe noi care, aducând această puțină rugăciune din învăpăierea sufletelor noastre, cădem către tine; fii mijlocitor către Prea-milostivul Dumnezeu ca să stingă cugetele viclene ale vrăjmașilor noștri și să ne izbăvească de toată nevoia și necazul care tulbură odihna și liniștea vieții noastre, iar noi, lăudându-L pe Dumnezeu Îi cântăm: Aliluia! (de 3 ori)
Apoi se zice iarăși Icosul 1 și Condacul 1.


Sfinţii Ierarhi Alexandru, Ioan şi Pavel, patriarhii Constantinopolului 30 august

http://parohiasfantulharalambieconstanta.blogspot.ro/2012/08/acatistul-sfantului-alexandru.html

Sfântul Alexandru a fost arhiepiscop al Constantinopolului în timpul împăratului Constantin cel Mare (313-337). A participat la Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, dovedindu-se un apărător al dreptei credinţe pe timpul când încă era diacon. Când a devenit arhiepiscop, Sfântul Alexandru a luptat împotriva ereziilor vremii. Tot astăzi se face pomenirea Sfântului Ioan, patriarhul Constantinopolului, care a păstorit între anii 1064 şi 1075, a Sfântului Pavel cel Nou, patriarhul Constantinopolului, a Sfântului Cuvios Fantin, făcătorul de minuni, a sfinţilor şase mucenici din Meletina, a Sfântului Cuvios Sarmata din deşertul Egiptului, a Sfintei Cuvioase Vriena, a sfinţilor şaisprezece mucenici Tivei, a Sfântului Ierarh Evlavie, a Sfântului Mucenic Felix, a Sfântului Mucenic Furtinian, a Sfântului Mucenic Septimin şi a Sfântului Mucenic Ianuarie. 

Acatistul Sfantului Ierarh Varlaam al Moldovei 30 august


http://parohiasfantulharalambieconstanta.blogspot.ro/2012/08/sfantul-ierarh-varlaam-30-august.html

Condacul 1
Vrednicului pastor al Bisericii Moldovei si ravnitorului Ierarh Varlaam lauda de multumire ii aducem noi, nevrednicii, ca acesta a stralucit cu intelepciunea si cu virtutile intre ierarhii Bisericii stramosesti, pentru care Hristos i-a dat cununa cea nevestejita a slavei Sale in ceruri, de unde se I roaga pentru cei ce-i canta: Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!
Icosul 1
Din tinerete, Dumnezeu te-a harazit sa fii vas ales ai harului Sau, caci bine credinciosii tai parinti, de bun neam, ti-au sadit in suflet iubirea de Hristos si de invataturile Lui, incat ai ales sa mergi pe calea virtutilor si a cunoasterii de Dumnezeu, pentru care iti aducem aceste laude:
Bucura-te, cel ce ai fost zamislit ca rod al rugaciunii,
Bucura-te, floare rara odraslita in tinuturile Neamtului;
Bucura-te, ca la Botez ai primit numele Marelui Vasile,
Bucura-te, mangaiere pentru bunii tai parinti,
Bucura-te, ca din pruncie sufletul tau a fost locas al Duhului Sfant,
Bucura-te, ca ai ascultat pe ingerul pazitor, care ti-a calauzit pasii copilariei,
Bucura-te, ca dragostea de Dumnezeu a impodobit chipul tau,
Bucura-te, minte treaza si inteleptita de Duhul Sfant;
Bucura-te, suflet luminat de Soarele Hristos,
Bucura-te, ca far calauzitor ti-a fost dreapta credinta,
Bucura-te, cel ce te-ai hranit din dulceata Sfintelor Scripturi,
Bucura-te, cel ce nu ti-ai lipit inima de desertaciunile lumii;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!
Condacul al 2-lea:
Credinta cea dreapta avand, ai facut-o lucratoare prin iubire in sufletul tau si, luminat fiind de harul Duhului Sfant, ai trait pe pamant, inca din frageda pruncie, asemenea ingerilor, cantand neincetat lui Dumnezeu, Cel in Treime laudat: Aliluia!
Icosul al 2-lea:
A scultand cuvantul Iui Hristos, care Cel ce voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine si sa-Mi urmeze, prin voia Iui Dumnezeu, ai parasit casa parinteasca si, asemenea prorocului Ilie oarecand la paraul Cherit, te-ai adapostit Ia Schitul Zosim pe Valea Secului, pentru a te darui il vietii sihastresti, placuta Iui Dumnezeu. Minunandu-ne de buna ta alegere, iti cantam unele ca acestea:
Bucura-te, doritor de viata isihasta;
Bucura-te, ca ai dorit primirea ingerescului chip;
Bucura-te, urmator si implinitor al poruncilor lui Hristos
Bucura-te, vas ales in care s-a turnat apa Duhului Sfant,
Bucura-te, candela aprinsa in obstea Schitului Zosim;
Bucura-te, piatra zidita pe Piatra Hristos,
Bucura-te, tanar iubitor de nevointa;
Bucura-te, suflet luminat de razele iubirii dumnezeiesti,
Bucura-te, pustnic vrednic si inger intraripat,
Bucura-te, viata placuta lui Dumnezeu si oamenilor,
Bucura-te, minte plina de intelepciune dumnezeiasca,
Bucura-te, ca ti-ai impodobit viata cu sfintele osteneli;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!
Condacul al 3-lea:
Inzestrat de Dumnezeu cu minte veghetoare si inteleapta, fericite Parinte, te-ai aratat sarguitor impletind ostenelile calugaresti cu deprinderea limbilor in care s-au scris invataturile si dogmele Sfintilor Parinti. Drept aceea, ai talcuit, in limba poporului tau, din si intelepciunea Sfantului Ioan Scararul, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 3-lea:
Zis-a Domnul: Asa sa lumineze Iumina voastra inaintea oamenilor, ca ei, vazand faptele voastre cele bune, sa slaveasca pe Dumnezeu, Care este in ceruri. Tu, Sfinte Varlaam, aprinzandu-te din Iumina lui Hristos, te-ai facut lumina pentru cei din vremea ta, incat numele tau a fost cunoscut in toate tinuturile Moldovei si toti se minunau de intelepciunea data tie de Dumnezeu, pentru care noi te laudam, zicand:
Bucura-te, lumina aprinsa din lumina Iui Hristos
Bucura-te, intruchipare a virtutilor crestinesti,
Bucura-te, rau de apa vie spre viata cea vesnica
Bucura-te, fantana din care se adapa cei insetati de invataturi;
Bucura-te, hrana duhovniceasca pentru cei flamanzi de dreptate,
Bucura-te, talcuitor al invataturilor Sfintilor Parinti,
Bucura-te, datator de liniste sufleteasca;
Bucura-te, aducator de pace din pacea lui Hristos;
Bucura-te, pilda monahilor si credinciosilor evlaviosi;
Bucura-te, indreptator credintei si chip blandetilor,
Bucura-te, invatator al infranarii si ajutator al neputinciosilor,
Bucura-te, cel ce aduci nadejde si caldura sufleteasca,
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evaneheliei lui Hristos!
Condacul al 4-lea:
Ajungand sfetnic de incredere al voieozilor timpului tau, acestia ti-au incredintat soliri in alte tari, pe care le-ai implinit cum se cuvine, fara ca grijile lumii sa-ti rapeasca din minte smerita cugetare, fi rugaciunea curata sl gandul la Dumnezeu, Caruia ii cantai neincetat: Aliluia!
Icosul al 4-lea:
Dumnezeu Cel negrait si necuprins cu gandul, nevazut, neajuns, pururea fiind si acelasi fiind, de Ia care vine toata darea cea buna si tot adevarul, te-a aks pe tine sa fii js pastor al Bisericii Moldovei. Drept aceea, domnitorul tarii si sfetnicii sai, urmatori facandu-se sfatului Celui Atotputernic, te-au randuit pastor al turmei celei cuvantatoare, iubitoare de Hristos, incredintandu-ti toiagul vladicesc de la Iasi. Minunandu-ne de darul pe care ti l-a dat de la Dumnezeu, iti cantam asa:
Bucura-te, vrednicule pastor al Bisericii Moldovei;
Bucura-te, arhiereasca slujire prin care ti-ai impodobit haina sufletului;
Bucura-te, dreptar al slujirii arhieresti,
Bucura-te, ales al lui Dumnezeu Cel in Treime laudat,
Bucura-te, invatator, pastor si sfintitor al credinciosilor,
Bucura-te, propovaduitor al Evangheliei lui Hristos,
Bucura-te, slujitor al Adevarului si om al dreptatii,
Bucura-te, potir in care s-a turnat harul Duhului Sfant,
Bucura-te, glasul Cuvantului auzit in Biserica Moldovei,
Bucura-te, rob al lui Hristos si prieten al sfintilor,
Bucura-te, preaintelept semanator al cuvintelor mantuitoare,
Bucura-te, uns al lui Hristos si urmas al Apostolilor,
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!
Condacul al 5-!ea:
Incredintandu-ti-se tronul vrednicilor mitropoliti ai Moldovei Ierarhe Varlaam, plin de putere dumnezeiasca ai randuit cu buna chibzuinta toata lucrarea Bisericii si nu te-ai despartit de ostenelile calugaresti, ci cu multa dragoste ai impletit munca si rugaciunea ca sa dobandesti harul lui Dumnezeu, cantand: Aliluia!
Icosul al 5-lea:
Putere de la Dumnezeu ai primit, bunule pastor, nu numai pentru a chivernisi viata Bisericii Moldovei, ci si pentru a marturisi credinta cea dreapta a Mantuitorului Hristos; caci te-ai aratat limba graitoare a inaltei teologii, propovaduind lumii dreapta cinstire de Dumnezeu, aparand-o de invataturile ereticesti. Pentru aceasta te cinstim si Bucura-te, raza a teologiei care a luminat sufletul;
Bucura-te, risipitor al intunericului eresurilor,
Bucura-te, cuget impartasit cu intelepciune dumnezeiasca,
Bucura-te, oglinda fara pata a lucrarii lui Dumnezeu,
Bucura-te, rau al lui Dumnezeu prin care curge harul,
Bucura-te, cel ce inmiresmezi Ortodoxia cu dumnezeiestile cuvinte;
Bucura-te, aparatorule fierbinte al dreptei credinte;
Bucura-te, alauta a Duhului Sfant;
Bucura-te, grai cu rasunet placut al talcuirilor Sfintei Scripturi,
Bucura-te, ierarh intelept si pastor milostiv,
Bucura-te, cel ce ai indepartat invataturile cele gresite;
Bucura-te, cel ce ai vestit minunile lui Dumnezeu,
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!
Condacul al 6-lea:
Lucrarea invatatoreasca din Biserica lui Hristos ai implinit-o cu multa ravna, Sfinte Ierarhe Varlaam, incat glasul tau inteleptit de Dumnezeu s-a auzit in toata Ortodoxia, iar pastoritii tai s-au impartasit din intelepciunea ta multumind lui Dumnezeu si cantand: Aliluia!
Icosul al 6-lea:
Luminat fiind de Dumnezeu, ai talcuit, cuvintele vietii vesnice ale Evangheliei lui Hristos. Cazania ta, prealuminate Ierarhe, a devenit izvor de invatatura spre cunoasterea lui Dumnezeu pentru intreg poporul din toate provinciile romanesti. Drept aceea, socotindu-te apostol si dascal al neamului nostru, te laudam, zicand:
Bucura-te, ctitorul cartii romanesti de invatatura,
Bucura-te, talcuitor inspirat al Evangheliei,
Bucura-te, cunoscator al tainelor Sfintei Scripturi,
Bucura-te, luminator al poporului roman,
Bucura-te, aparator al dreptei credinte,
Bucura-te, vrednic urmas al Apostolilor,
Bucura-te, vas ales al Duhului Sfant,
Bucura-te, trambita de aur a dumnezeiestilor glasuiri,
Bucura-te, stanca neclintita in calea furtunilor,
Bucura-te, ritor intelept al Cuvantului,
Bucura-te, ostenitor impreuna cu Sfantul Ierarh Petru Movila,
Bucura-te, amvon al sfintei intelepciuni,
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!
Condacul al 7-lea:
Tulburata fiind Biserica dreptmaritoare de invataturi straine, la Sinodul de la Iasi, ca oarecand la Sinoadele ecumenice, s-a lamurit dreapta credinta. Tu, Sfinte Ierarhe Varlaam, ai fost diriguitorul acestui sinod, dand slava lui Dumnezeu si cantand: Aliluia!
Icosul al 7-lea:
Inteleptiti de Dumnezeu, ierarhii Sinodului de la Iasi s-au aratat aparatori ai dreptei credinte si luptatori pentru unitatea Bisericii Ortodoxe, iar cu luminarea Sfantului Duh au cercetat Marturisirea de credinta a Sfantului Mitropolit Petru Movila, care a fost apoi indreptar pentru toata Ortodoxia. Ca unul ce ai fost intelept diriguitor al Sinodului, Sfinte Ierarhe Varlaam, primeste de la noi aceasta cantare:
Bucura-te, lauda stralucita a ierarhilor,
Bucura-te, dumnezeiesc aparator al adevaratei credinte,
Bucura-te, stalp neclintit al Bisericii dreptmaritoare,
Bucura-te, diriguitor al Sinodului de la Iasi,
Bucura-te, marturisitor statornic al Sfintelor Taine;
Bucura-te, ochi veghetor al Bisericii;
Bucura-te, privighetoare a Ortodoxiei cea frumos glasuitoare,
Bucura-te, vultur al teologiei celei inalte,
Bucura-te, dascal iscusit al preotimii,
Bucura-te, povatuitor al monahilor,
Bucura-te, fulger care risipesti norii intunecati ai eresurilor,
Bucura-te, pastor luminat al credinciosilor,
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!
Condacul al 8-lea:
Impreuna cu Vasile Voievod te-ai ingrijit, Sfinte Ierarhe, ca sa aduci in biserica Sfintilor Trei Ierarhi din Iasi, pe care tu insuti ai sfintit-o, moastele Sfintei Cuvioasei Maicii noastre Parascheva, cea mult folositoare. Asezandu-le in preafrumoasa ctitorie, impreuna cu tot poporul, cu multa evlavie, ai cantat lui Dumnezeu, Cel minunat intru sfintii Sai: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
Slujitor al Preasfintei Treimi, cinstitor neindoielnic al Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu si prieten al sfintilor, nu ai pregetat, Parinte, a innoi locasurile inchinate lor, in care ai propovaduit, cu timp si fara timp, Cuvantul Mantuitorului Hristos. Pentru aceasta iti cantam:
Bucura-te, ca ai fost patruns de harul Sfintei Treimi,
Bucura-te, cel ce dai lumina oamenilor din lumina lui Hristos,
Bucura-te, cel ce imparti daruri ceresti din darul Duhului Sfant,
Bucura-te, prieten al ierarhilor, cuviosilor si mucenicilor,
Bucura-te, pastorule cel harnic al turmei lui Hristos;
Bucura-te, cel laudat impreuna cu Sfintii Ierarhi Petru Movila al Kievului si Dosoftei al Moldovei;
Bucura-te, cel impreuna cinstit cu toti sfintii romani,
Bucura-te, sfetnicul de taina al lui Vasile Voievod;
Bucura-te, bogatie de sfanta intelepciune,
Bucura-te, vedere patrunzatoare a tainelor dumnezeiesti;
Bucura-te, albina cautatoare de nectar duhovnicesc,
Bucura-te, aparator si sprijinitor al poporului obidit;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!
Condacul al 9-lea:
Credinta cea dreapta pazind, calatoria savarsind, bogat in fapte bune, Ierarhe Varlaam, dupa voia lui Dumnezeu, te-ai intors la Manastirea Secu, unde ti-ai dat sufletul in mainile Dreptului Judecator, si primind cununa nevestejita a slavei Sale, ai multumit, cantandu-I Aliluia!
Icosul al 9-lea:
Mormantul tau din zidul bisericii Sfantului Ioan Botezatorul de la Manastirea Secu izvoraste lumina si vindecari. Pentru aceea, de veacuri, monahii iscusiti si ravnitori tin aprinsa candela rugaciunilor in biserica odihnei tale. Acelora si noua cere de la Dumnezeu ajutor si ocrotire, ca sa iti cantam:
Bucura-te, ocrotitorul si ajutatorul vietuitorilor Manastirii Secu;
Bucura-te, cel ce unesti cele de jos cu cele de sus;
Bucura-te, cel numarat in soborul sfintilor nemteni;
Bucura-te, sluga buna si credincioasa primita in bucuria Stapanului Hristos,
Bucura-te, cel care neincetat ai purtat grija de pastoritii tai,
Bucura-te, cel ce petreci in lumina negraita a slavei lui Dumnezeu;
Bucura-te, cel ce trimiti binecuvantare pe pamant,
Bucura-te, cel ce ti-ai savarsit viata slujind lui Hristos;
Bucura-te, cel ce ai fost imbracat cu haina de lumina;
Bucura-te, ca impreuna cu Maica Domnului si cu toti sfintii te odihnesti in camara lui Hristos;
Bucura-te, ierarhe iubitor de tara si de neam;
Bucura-te, ca toti credinciosii te cinstesc dupa cuviinta;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!
Condacul al 10-lea:
Pe Hristos pe care L-ai marturisit ca Domn si Dumnezeu si Mantuitor al lumii, il vezi acum fata catre fata in imparatia cerurilor si te bucuri de slava cea negraita a luminii celei intreit stralucitoare, pregatita din veci celor care au iubit, pe pamant, bunacuviinta Casei Sale. Indulcindu-te, Sfinte, de darurile ceresti, impreuna cu ingerii canti: Aliluia!
Icosul al 10-lea:
Laudam nevointele tale, Preaintelepte Varlaam, cinstim sfintele tale moaste, urmam sfaturile si invataturile tale lasate noua mostenire, cantam cu bucurie incununarea ta in ceruri si, cu osardie, te rugam, Sfinte Parinte, sa ne ajuti in vremea necazurilor si a ispitelor ce ne vin de la trup, de la lume si de la diavol, ca sa putem canta:
Bucura-te, rugatorule pentru mantuirea sufletelor noastre,
Bucura-te, vindecatorule de boli al celor care se roaga cu credinta;
Bucura-te, ocrotitor al monahilor si al sihastrilor,
Bucura-te, sprijinitor al saracilor si al vaduvelor,
Bucura-te, intelept povatuitor al tinerilor,
Bucura-te, ajutator al orfanilor si strainilor,
Bucura-te, dezlegator al blestemelor si juramintelor,
Bucura-te, risipitor al intunericului minciunii,
Bucura-te, aducator de belsug duhovnicesc,
Bucura-te, liman al celor pierduti in valtoarea ispitelor,
Bucura-te, mangaiere a celor intristati si deznadajduiti,
Bucura-te, purtatorule de Dumnezeu,
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!
Condacul al 11-lea:
Cum vom putea sa te laudam, dupa cuviinta, pentru virtutile tale, Sfinte Parinte, noi care nu ne-am sarguit indeajuns sa ne apropiem de dragostea lui Hristos, asa cum tu ai facut? De aceea, te rugam sa ceri de la Dumnezeu indurare, mila si har pentru noi, ca sa putem canta impreuna cu tine: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Te rugam, Sfinte Ierarhe, sa ne ajuti a pastra neatinsa de rataciri credinta stramoseasca si toate predaniile ei, te rugam, Parinte, sa trimiti de la Dumnezeu pastorilor nostri intelepciune si multa staruinta in lucrarea incredintata lor de Hristos, cere, prealuminate, de la Dumnezeu sa apere tara noastra de primejdii si necazuri, iar noua sa ne daruiasca evlavie pentru a-ti canta:
Bucura-te, podoaba nepretuita a Bisericii stramosesti,
Bucura-te, marturisitor al lui Hristos,
Bucura-te, lauda a monahilor nemteni si bucurie a credinciosilor,
Bucura-te, rugator pentru mantuirea sufletelor noastre,
Bucura-te, floare rasadita in gradina Maicii Domnului,
Bucura-te, savarsitor al faptelor bune,
Bucura-te, faclie care luminezi calea spre Hristos,
Bucura-te, chip plin de har dumnezeiesc,
Bucura-te, suflet scaldat in lumina cereasca,
Bucura-te, sfant intre ierarhii Moldovei,
Bucura-te, intarire a credinciosilor si mangaiere a celor pacatosi;
Bucura-te, cel ce esti in ceruri rugator catre Domnul;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!
Condacul al 12-lea:
"Minunat este Dumnezeu intre sfintii Sai", dar cu adevarat minunat esti si tu, Sfinte Ierarhe Varlaam, intre sfintii neamului nostru romanesc, binecuvantat de Dumnezeu pentru rugaciunile sfintilor lui, stim, Sfinte Parinte, ca moastele tale ocrotesc glia tarii noastre, iar invatatura ta sporeste credinta fiilor neamului care, luand pilda de la tine, canta lui Dumnezeu, Celui ce te-a preamarit: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
Soborul ierarhilor, cetele preotilor si ale monahilor si obstea binecredinciosilor nu vor inceta a vesti faptele tale, savarsite pentru poporul din care ai rasarit si pentru Biserica lui Hristos pe care ai slujit-o cu dragoste. Nadajduim, Ierarhe Sfinte, ca nu vei inceta sa fii rugator fierbinte la Bunul Dumnezeu ca sa ocroteasca de toata primejdia pe cei care savarsesc cu dragoste sfanta pomenirea ta si-ti canta:
Bucura-te, arhipastor iubit de toata suflarea romaneasca,
Bucura-te, strajer care veghezi la hotarele tarii noastre,
Bucura-te, impreuna-vorbitorule cu ingerii si in ceruri;
Bucura-te, fierbinte ajutator celor ce poarta numele tau,
Bucura-te, povatuitor al voievozilor si al conducatorilor evlaviosi;
Bucura-te, propovaduitor binecuvantat de Dumnezeu,
Bucura-te, cel cinstit de intreg neamul romanesc;
Bucura-te, cel ce ai adunat nectar din florile Sfintei Scripturi;
Bucura-te, cel ce te hranesti din bunatatile raiului,
Bucura-te, cel ce stralucesti in ceata ierarhilor,
Bucura-te, prieten si casnic al lui Dumnezeu,
Bucura-te, cel ce ne ajuti in zilele sfarsitului nostru,
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos!
Condacul al 13-lea:
O, intru tot laudate, Ierarhe al lui Hristos, Varlaam, sfant mitropolit al Ortodoxiei romanesti, trimis ai fost de Dumnezeu la vreme de stramtorare sa fii marturisitor si aparator al credintei stramosesti, noua, celor ce savarsim cu dragoste sfanta pomenirea ta, roaga-te lui Dumnezeu sa ne daruiasca izbavire din nevoi si din necazuri, iar la vremea sfarsitului, sa ne primeasca la limanul mantuirii si, impreuna cu tine, sa cantam lui Dumnezeu: Aliluia!
(Acest condac se zice de trei ori.)
Apoi se zic iarasi Icosul 1 si Condacul 1.
Rugaciune catre Sfantul Varlaam al Moldovei
Sfinte Ierarhe Varlaam, intelept arhipastor si invatator al nostru, primeste rugaciunea noastra cea smerita, grabeste si ne ajuta, celor ce ne inchinam sfintei icoanei tale cu credinta si cu dragoste. Intareste-ne in dreapta credinta, stinge razvratirile eresurilor si departeaza de la noi certurile si dezbinarile, ura si defaimarea. Ocroteste tara in care se pomeneste numele tau, pazeste manastirile, orasele si satele si pe fiii neamului nostru romanesc, de foamete, de cutremur, de potop, de seceta, de bolile cele aducatoare de moarte, de necazuri si de toata reaua intamplare. Roaga pe Hristos-Domnul sa daruiasca tuturor pace si bucurie sfanta, bunastare poporului, ploaie aducatoare de roade, binecuvantare in familii, iubire unul fata de altul, incredere si dragoste intre frati, rabdare, spor duhovnicesc credinciosilor, ascultare si smerita cugetare calugarilor, dreapta chibzuinta preotilor, intelepciune si ravna ierarhilor, ca sa pastoreasca cu sfintenie poporul credincios, urmand pilda ta. Ajuta-ne, Sfinte, in vremea sfarsitului nostru sa aflam mila si har la Dumnezeu, iar la dreapta judecata, sa ne ierte si sa ne aseze in ceata celor mantuiti ca sa ne bucuram impreuna cu ingerii, slavind pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh, Treimea cea de o fiinta si nedespartita in vecii vecilor. Amin.