sâmbătă, 27 septembrie 2014

Evanghelia Zilei Sambata 27 septembrie Ev. Matei 24, 34-44

Zis-a Domnul către ucenicii Săi: adevărat vă spun vouă că nu va trece neamul acesta, până ce nu vor fi toate acestea. Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece. Iar de ziua şi de ceasul acela nimeni nu ştie, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl Meu singur. Cum a fost în zilele lui Noe, aşa va fi şi la venirea Fiului Omului. Căci, precum era în zilele cele dinainte de potop când oamenii mâncau şi beau, se însurau şi se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie, şi n-au ştiut nimic, până când a venit potopul şi i-a luat pe toţi, tot aşa va fi şi la venirea Fiului Omului. Atunci din doi care vor fi în câmp, unul se va lua şi altul se va lăsa. Din două care vor măcina la moară, una se va lua şi alta se va lăsa. Deci privegheaţi, căci nu ştiţi în care zi vine Domnul vostru. Însă să ştiţi aceasta că, dacă ar şti stăpânul casei în care ceas din noapte va veni furul, ar priveghea şi n-ar lăsa să-i spargă casa. Pentru aceasta şi voi fiţi gata, că Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă gândiţi.

Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, Mitropolitul Țării Românești, Sf. Mc. Calistrat; Sf. Ap. Marcu, Aristarh și Zinon; Sf. Mc. Acvilina; Sf. Cuv. Savatie de la Solovki - 27 septembrie

 Pomenirea Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, mitropolitul Tarii Românesti.


Antim IvireanulVistierie de daruri, ca un pom rasadit lânga izvoarele apelor, acest trimis al lui Dumnezeu pamântului românesc din îndepartata Ivirie (Georgia), nu a îngropat nici un talant din câti i-au fost daruiti de Dumnezeu si pe toti, ca o sluga buna si credincioasa, i-a înmultit.
Însemnându-l la botez cu numele Sfântului Apostol Andrei, parintii sai, Ioan si Maria, l-au crescut în evlavie si dreapta credinta. Ocrotit fiind de Bunul Dumnezeu în robia turceasca în care a cazut, tânarul Andrei îsi arata - de timpuriu - ascutimea mintii, deprinzând cu usurinta limbile greaca, turca, slava veche, araba, iar mai târziu si limba româna. Dupa marturiile vremii, se pare ca dupa ce a scapat din robia turceasca, a trait în preajma Patriarhiei de la Constantinopol unde a învatat arta sculpturii în lemn, pictura si broderia.
Catre anul 1690, evlaviosul voievod, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu îl aduce la Bucuresti unde, dupa ce învata mestesugul tiparului în tipografia domneasca, se muta la mânastirea Snagov unde întemeiaza o noua tipografie. A tiparit si a supravegheat cu neobosita râvna, în migaloasa îndeletnicire, scotând din tiparnitele pe care le-a îndrumat 63 de carti, din care 38 lucrate de el însusi, în dife-rite limbi: româna, greaca, araba, georgiana.
Pentru virtutile si viata sa curata, a fost ales mai întâi staret la mânastirea Snagov, apoi episcop la Râmnic si nu mult dupa aceea, mitropolit al Tarii Românesti. Cu ajutorul si harul lui Dumnezeu cel Atotputernic, cu blândete si necrutând nici o osteneala, si-a pastorit clerul, calugarii si credinciosii carora le-a ridicat noi sfinte lacasuri sau le-a preînnoit pe cele stricate de vreme. Marturie despre aceasta lucrare sta ctitoria sa, mânastirea Antim din Bucuresti, cu hramul Tuturor Sfintilor pe care, cu darurile pe care i le-a harazit Dumnezeu, a zidit-o, împodobind-o cu alese sculpturi si a înzestrat-o cu tipografie. O alta lucrare laudabila a Marelui Ierarh a fost înfiintarea de scoli pentru copiii celor saraci în care învatamântul era fara plata.
Smerit si convins fiind ca numai datorita Milostivului Dumnezeu a ajuns vas ales lucrarii dumnezeiesti, Sfântul Parinte Ierarh Antim priveghea cu osârdie si fara de lene, ziua si noaptea si în tot ceasul, pentru folosul si spasenia tuturor de obste, învatându-i si îndreptându-i pe toti cu frica lui Dumnezeu pe calea cea dreapta". Podoaba a carturarilor si dulce graitor al întelepciunii dumnezeiesti în graiul românesc, Sfântul Ierarh Antim a adapat poporul însetat de credinta prin cuvântul sau de învatatura, lasând Bisericii noastre marele tezaur literar si teologic cuprins în Didahiile si predicile sale.
Nesocotindu-i-se toate câte cu harul lui Dumnezeu a izbândit, Sf. Ierarh Antim, pe nedrept a fost departat de toata lucrarea si ordinea arhiereasca si dezbracat de harul divin si scos din catalogul arhieresc". Osândit a fost cu exilul si pus a fost sub paza necredinciosilor ostasi turci care, l-au chinuit foarte, pâna la moarte, prin taierea capului pe care apoi l-au aruncat în apele Tungiei, un afluent al râului Marita, în sudul Dunarii. Asa s-a savârsit de moarte muceniceasca Parintele si Mitropolitul Antim al Tarii Românesti, a carui pomenire ramâne înscrisa pentru vesnicie în cartea Bisericii si neamului românesc.
Pomenirea Sfântului Mucenic Calistratsf_mc_calistrat
Acesta s-a născut în Cartagina. El a fost creştin de la sînul maicii sale, căci şi tatăl şi bunicul său fuseseră creştini. Unul dintre strămoşii Sfîntului Calistrat, Neohor cu numele, fusese soldat în armata romană staţionată la Ierusalim, în vremea lui Pilat din Pont şi a Patimilor şi Răstignirii Domnului şi Mîntuitorului nostru lisus Hristos. Văzînd minunile dincolo de fire care se întîmplă sub ochii lui, Neohor a crezut în Domnul, şi a fost învăţat credinţa de către unul din Apostoli, care 1-a şi botezat. Întorcîndu-se la casa lui din Cartagina, Neohor a adus cu sine din Palestina credinţa creştină, ca pe un mărgăritar de mult preţ. Aşa s-a născut şi urmaşul lui, Calistrat, născut şi crescut în Sfânta şi Dumnezeiasca credinţă creştină. Crescînd Calistrat cu vîrsta şi intrînd în ordinul militar ca şi strămoşii lui, a văzut că din regimentul său el era singurul creştin. Unul dintre camarazii lui, văzîndu-1 pe Calistrat că se trezeşte la miezul nopţii şi se roagă lui Dumnezeu, 1-a raportat comandantului Persentinian că este creştin. Persentinian 1-a torturat bestial după aceea pe Calistrat. Ca să se convingă că este într-adevăr creştin, el i-a poruncit lui Calistrat să jertfească idolilor, ceea ce Calistrat a refuzat fără ocolişuri. Pentru aceasta el a fost bătut, torturat, apoi legat în sac şi aruncat în mare. Dar Puterea lui Dumnezeu 1-a ocrotit şi 1-a scăpat, şi Calistrat a ieşit din mare nevătămat şi viu. Văzînd această minune, patruzeci şi nouă dintre camarazii lui au crezut în Dumnezeul lui Calistrat, Mîntuitorul şi Domnul lisus Hristos. Pentru aceasta au fost bătuţi cu sălbăticie şi aruncaţi împreună cu el în temniţă. În temniţă, Sfîntul Calistrat i-a învăţat pe cei patruzeci şi nouă despre credinţă, despre Judecată, despre suflet, mucenicie şi viaţa de apoi. Ei au arătat astfel mare curaj în faţa chinurilor care au urmat, iar Domnul Şi-a arătat prin ei Puterea Lui. Torţionarul mai apoi a trimis soldaţi la temniţă noaptea, care 1-au asasinat acolo pe Calistrat, şi pe toţi cei patruzeci şi nouă împreună cu dînsul. Ei au luat mucenicia pentru mărturisirea Adevărului la anul 304. La urmă, desupra sfintelor lor moaşte s-a ridicat o slăvită biserică.
Pomenirea Sfinţilor Apostoli Marcu, Aristarh şi Zinonsf_ap_marcusf_ap_aristarh
Ei au fost din numărul celor șaptezeci de Apostoli mai mici.Sfântul Marcu a mai fost cunoscut şi sub numele de loan. Sfinţii Apostoli s-au strîns pentru rugăciune la casa mamei lui, Maria, din Ierusalim (Fapte 12: 1247). El a predicat Evanghelia împreună cu Sfinţii Apostoli Pavel şi Barnaba (Fapte 12: 2548). După aceea, Sfîntul Marcu acesta a fost episcop al cetăţii Byblos. Sfintul Aristarh, însoţitor al Sfîntului Apostol Pavel (Fapte 19: 2949), a fost Episcop în Apameea Siriei. Sfîntul Apostol Zinon (sau Zenas), descris de Sfântul Apostol Pavel ca fiind cunoscător de lege (Tit 3: 13), a fost Episcopul cetăţii Lydda din Palestina. Aceştia au strălucit ca nişte făclii luminoase în întunericul păgînismului, scoţîndu-i din el pre mulţi, şi aducîndu-i la credinţa creştină. Acum ei strălucesc ca sori luminoşi în Împărăţia lui Hristos Cel de ei Iubit.
Pomenirea Sfintei Muceniţe Acvilina
Ea a fost o tînără în vîrstă de optsprezece ani din satul Zaklivera, din eparhia Jedrene. Tatăl ei s-a făcut musulman şi voia ca şi fiica lui să facă la fel, dar maica ei, creştină, o susţinea şi o întărea în credinţa lui Hristos în care îşi crescuse fiica. După ce a fost torturată bestial, prefăcută din cap pînă în picioare într-o rană sîngerîndă, ea şi-a dat sufletul ei sfînt pe genunchii maicii sale, şi s-a încununat cu cununa nemuritoarei slave în douăzeci şi şapte de zile ale lui septembrie, din anul 1764.
Pomenirea Sfântului Preacuvios Savatie de la Solovki
El este pomenit împreună cu Sfântul Cuvios Zosim, la 17 aprilie, dar astăzi se face pomenire de fericita lui adormire, care a fost în douăzeci şi şapte de zile ale lunii septembrie, din anul 1435.
Cântare de laudă la Sfântul Mucenic Calistrat
Sfintul Calistrat lui Dumnezeu s-a rugat,
Mulţumindu-i Lui din tot cugetul său.
Pe mucenic bestial chinuindu-l,
Torţionarul îi grăieşte, batjocoritor:
„Tu, acesta, ce în Răstignit ai nădejde,
Cunoaşte că vei pieri,
Cum pieri-vor din astă slăvită cetate şi toţi ce ce cred întocmai ţie,
Pînă la unul!”.
Sfîntul Calistrat lui Dumnezeu se roagă,
Şi astfel grăieşte către călău:
„Tu păcătosul meu trup îl vei ucide,
Și al meu sînge îl vei vărsa pe pămînt,
Dar cunoaşte, călăule, că deasupra lui slăvită biserică se va înălţa.
Sabia ta fi-va aceea ce va împlini astă dorire a mea!”.
Precum a grăit Sfântul
Aşa s-a şi întîmplat,
Căci mucenicescul lui sînge a strigat ca o trîmbiţă
Ce conştiinţele oamenilor le-a trezit.
Atunci cetatea s-a botezat,
Înălţatu-s-a prorocită biserică,
Iar a Mucenicului Sfânt dorire s-a împlinit.
Sfintul Mucenic Calistrat acum în ceruri sade,
Înconjurat de ceilalţi sfinţi mucenici împreună cu dînsul.
Ei înaintea Tronului Ceresc pentru noi se roagă, împreună cu îngerii,
Ca şi noi să ne mîntuim,
Ca şi întru noi Domnul Să Se proslăvească.

Acatistul Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul - 27 septembrie

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.
Împărate ceresc, Mângâieto­rule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le îm­plinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doam­ne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vin­decă neputințele noas­tre, pentru numele Tău.
Doamne miluiește (de trei ori), Slavă..., și acum...
Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfin­țească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pă­mânt. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noș­tri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbă­vește de cel rău. Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi. Amin
Condac 1:
Ț
ie Ierarhule Antim, înfloritul bărbat al Iviriei, răsădit peste hotare în pământul cel bun, rod și mai mult să aduci, și noi cinstirea noastră îți aducem: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, mucenicie de taină a lui Hristos!
Icos 1:
D
in părinți preacinstiți născut, luat în robie de agareni de copil, dus la Constantinopol, harul lui Hristos te-a ocrotit, ca să fii lucrătorul celor sfinte, chiar în mijlocul celor potrivnici.
Bucură-te, cel ocrotit de har;
Bucură-te, cel ales de Însuși Hristos;
Bucură-te, cel dăruit cu multe daruri;
Bucură-te, că limbile străine repede ai învățat;
Bucură-te, că multe meșteșuguri ai deprins;
Bucură-te, că tipărirea de cărți, cel mai mult te-a atras;
Bucură-te, că prin aceasta iubitor de învățătură sfântă te-ai arătat;
Bucură-te, că din tinerețe sufletul ți-ai sfințit;
Bucură-te, cel pecetluit de cuvântul lui Hristos;
Bucură-te, chip de credincioșie evanghelică;
Bucură-te, cel chemat la apostoleasca lucrare;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, mucenicie de taină a lui Hristos!
Condac 2:
P
rin Iconomia lui Dumnezeu, robia ți s-a făcut o și mai mare libertate, că răscumpărat de patriarhia din Constantinopol, ai crescut din plin darurile cele sfinte, în cântarea de: Aliluia!
Icos 2:
D
omnitorul Brâncoveanu văzând în tine pe omul lui Dumnezeu, ca pe o comoară în Țara Românească te-a adus și cu adevărat mărgăritar de mare preț te-ai dovedit.
Bucură-te, sămânță bună a lui Hristos;
Bucură-te, sămânță ce pământ bun aștepta;
Bucură-te, că ai crescut chiar printre spini;
Bucură-te, că ai răsărit chiar pe drumul călcat în picioare;
Bucură-te, minune creștină;
Bucură-te, lumină în întunericul păgân;
Bucură-te, făclie ce se pune la înălțime;
Bucură-te, vestirea celor de sus;
Bucură-te, bucuria coborâtă din cer;
Bucură-te, și bucuria pentru cei de pe pământ;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, mucenicie de taină a lui Hristos!
Condac 3:
C
hemat în Țara Românească, o mare lucrare Dumnezeu cu tine a orânduit, că doar un mare suflet putea să lupte cu ascunzișurile vremurilor greu încercate, în cântarea de: Aliluia!
Icos 3:
Î
n taina pământului românesc, mulți sfinți au venit și mulți au crescut și roduri multe au făcut ca slava lui Hristos să strălucească din plin.
Bucură-te, cel chemat peste hotare;
Bucură-te, cel chemat de domnitorul românesc;
Bucură-te, cel cu darul cărturăresc înzestrat;
Bucură-te, prin acesta, al lui Hristos chip;
Bucură-te, al evangheliei vestitor;
Bucură-te, că și în cărți ai întipărit-o;
Bucură-te, iubitor de propovăduirea cea sfântă;
Bucură-te, cel binecuvântat de sus;
Bucură-te, că și la slujirea bisericii ai fost ales;
Bucură-te, vrednicule de altarul cel mare;
Bucură-te, omul lui Dumnezeu la vremuri grele;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, mucenicie de taină a lui Hristos!
Condac 4:
L
a „răscruce de vremi” fiind însăși lumea, de multe vrăjmașii te-ai lovit, „că roata strâmbă a istoriei” calcă fără milă peste tot, dar tu cu darul lui Hristos, cele sfinte ai păzit, în cântarea de: Aliluia!
Icos 4:
R
ăutatea aprigă și vicleană, multe suferințe ți-a pricinuit și doar prin tăria credinței ai putut pe toate să le rabzi și din ele să scapi neatins.
Bucură-te, corăbierul iscusit de pe „marea istoriei”;
Bucură-te, iscusitul înotător printre stâncile abrupte;
Bucură-te, astfel, salvatorul bisericii;
Bucură-te, credincioșie de neabătută ortodoxie;
Bucură-te, înțelepciunea cea sfântă;
Bucură-te, stricarea planurilor vrăjmașe;
Bucură-te, tărie printre aprigii distrugători;
Bucură-te, tăcere lucrătoare;
Bucură-te, cel mereu primejduit;
Bucură-te, cel mereu nedreptățit;
Bucură-te, al lui Hristos lucrător de taină;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, mucenicie de taină a lui Hristos!
Condac 5:
L
a vremuri grele și oameni mari trebuie, și tu, sfinte Antime, ai fost ales să fii un asemenea luptător cu bărbăția întreagă, în cântarea de: Aliluia!
Icos 5:
S
uferințele, primejdiile și răutățile de la tot pasul, ți-au fost povară întregii vieți, „mucenicie tăcută”, dar în bucuria iubirii lui Hristos.
Bucură-te, iubitorule cu adevărat de Dumnezeu;
Bucură-te, al lui Hristos chip de taină;
Bucură-te, al bisericii slujitor destoinic;
Bucură-te, al altarului preasfânt închinător;
Bucură-te, cinstea credinței adânc întemeiată;
Bucură-te, smerenie înălțătoare;
Bucură-te, sărăcie cu bogăție nepieritoare;
Bucură-te, al preasfântului duh chip de adâncime;
Bucură-te, priceperea peste mintea omenească;
Bucură-te, viață în petrecere de taină;
Bucură-te, cu adevărat chemat la sfințenia firii;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, mucenicie de taină a lui Hristos!
Condac 6:
D
oar tu știi cât de greu ți-a fost „drumul Golgotei” ce a trebuit să-l străbați, însă puterea crucii pe „măsura credincioșiei” tale s-a arătat, în cântarea de: Aliluia!
Icos 6:
F
iecare are crucea după „măsura sa” și ție, cel de la „răscruce de vremi”, o „grea cruce” ți s-a dat în lucrarea de taină, pe care cu vrednicie ai împlinit-o.
Bucură-te, ierarhul cel de cinste;
Bucură-te, ierarhul pe „măsura vremurilor”;
Bucură-te, slujire cu multe osteneli;
Bucură-te, slujire printre temeri și nădejdi;
Bucură-te, credinciosul cel mereu dușmănit;
Bucură-te, credinciosul cel mereu prigonit;
Bucură-te, străbaterea prin „încurcăturile” lumii;
Bucură-te, greaua trecere printre stăpânirile rele;
Bucură-te, cernerea continuă dintre bine și rău;
Bucură-te, vederea prin negurile furtunoase;
Bucură-te, omul ales pentru „vremuri grele”;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, mucenicie de taină a lui Hristos!
Condac 7:
Î
ntre temeri și nădejdi, între primejdii și jertfiri, ți-a fost petrecerea ta, ca vrăjmășia păgână pe ascuns caută distrugerea bisericii sfinte, pe care ai oprit-o, în cântarea de: Aliluia!
Icos 7:
P
este toate opreliștile, multe cărți sfinte ai tipărit că ai iubit cu adevărat cuvântul lui Hristos, făcându-te propovăduitorul său cel râvnitor.
Bucură-te, neoprită strădanie pentru cele sfinte;
Bucură-te, că în multe cărți tipărite, însuți te-ai întipărit;
Bucură-te, prevedere peste „timpuri și vremi”;
Bucură-te, că prin tipărirea de cărți, credința ai făcut-o „izvor”;
Bucură-te, că apă vie ai făcut să curgă;
Bucură-te, cel chemat la lucrarea de mare taină;
Bucură-te, cel prin care Hristos și mai mult s-a proslăvit;
Bucură-te, amintire ce nu se mai șterge;
Bucură-te, pomenire înscrisă în veri;
Bucură-te, părintele cărturăriei românești;
Bucură-te, chipul cărții vieții;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, mucenicie de taină a lui Hristos!
Condac 8:
Î
n Țara Românească ai fost chemat, să fii un mare sprijin bisericii lui Hristos, că mulți pe ascuns voiau s-o strice cu alte credințe străine, fără cântarea de: Aliluia!
Icos 8:
C
âtă înțelepciune a trebuit să ai, să te strecori printre vrăjmasii ascunși, printre păgânește stăpâniri, să nu fii descoperit și nici pătat, în iscusință de pricepere duhovnicească.
Bucură-te, credincioșie de mare veghe;
Bucură-te, tăcere în lucrare de taină;
Bucură-te, grija de a nu te murdări cu cele ale păcătoșilor;
Bucură-te, grija pentru păstrarea celor sfinte;
Bucură-te, mergere printre prăpăstiile abrupte ale vremurilor;
Bucură-te, petrecerea doar în griji și temeri;
Bucură-te, că prin iubirea de Dumnezeu prin toate ai trecut;
Bucură-te, că și ție dar de biruință ți-a dat;
Bucură-te, că prin credință doar biserica ai slujit;
Bucură-te, că prin Hristos tărie ai avut;
Bucură-te, că prin Hristos, neabătut ai rămas;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, mucenicie de taină a lui Hristos!
Condac 9:
Î
n București, la Snagov, Râmnicu Vâlcea, Târgoviște, peste tot „tiparnițe” ai semănat, „sămânță de carte sfântă” să crească în pământul cel bun, făcându-te astfel următorul apostolesc, în cântarea de: Aliluia!
Icos 9:
Î
nzestrat cu dar de sus, și limbă românească ai deprins și în „grăiri sfinte” ai întipărit-o să fie vestirea lui Hristos peste veacuri la nesfărșit.
Bucură-te, și înfierea românească;
Bucură-te, și înrudirea cu acest pământ;
Bucură-te, și înrudirea duhovnicească;
Bucură-te, întâlnirea de inimă, prin Hristos;
Bucură-te, întâlnirea de adânc, prin Sfântul Duh;
Bucură-te, întâlnirea cea peste hotare;
Bucură-te, iubirea ce urcă spre veșnicie;
Bucură-te, grai de vestire;
Bucură-te, grai de chemare;
Bucură-te, tainicul lucrător al celor sfinte;
Bucură-te, om de cinste și de prețuire;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, mucenicie de taină a lui Hristos!
Condac 10:
O
, câte amărăciuni ai gustat, că unii căutau să te momească la fărădelegile lor, iar alții să te defaime și să te prindă în învinuiri mincinoase, dar tu ca printre „furci” ai trecut în cântarea de: Aliluia!
Icos 10:
C
a un cârmaci cu mare iscusință te-ai arătat, că printre toate răutățile biserica lui Hristos ai strecurat-o, și stăpânirile viclene nu au putut s-o supună dupa voile lor.
Bucură-te, dar al bisericii lui Hristos;
Bucură-te, slujitor de aleasă demnitate;
Bucură-te, slujire de fiu, nu de slugă;
Bucură-te, slujire de iubire, nu de stăpânire;
Bucură-te, fiu vrednic de părintească binecuvântare;
Bucură-te, că tu însuți ai câștigat chipul de părinte;
Bucură-te, cel de acum, printre sfinții noștri părinți;
Bucură-te, părinte de credincioșie ortodoxă;
Bucură-te, al apostoleștii învățături următor;
Bucură-te, cel neabătut de nici o înșelare;
Bucură-te, icoană în zugrăvire românească;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, mucenicie de taină a lui Hristos!
Condac 11:
V
enit în Țara Românească, Fiul ei te-ai făcut, și în înrudirea cea sfântă de neam ai intrat și așa în sfințenia românească de acum ești, părintele nostru de-aproape, în cântarea de: Aliluia!
Icos 11:
C
a și odinioară, Sfinte Antime, de răutățile ascunse ale viclenelor stăpâniri ne ocrotește și ne scapă, ca și de cele pătimașe și ale duhurilor rele, ce necontenit ne bântuiesc.
Bucură-te, jertfă pentru prinosul de sus;
Bucură-te, dăruire pentru darul veșniciei;
Bucură-te, că suferință pentru cele sfinte ai îndurat;
Bucură-te, că chinurile celor răi ai primit;
Bucură-te, că suspinul de acum ți-a trecut;
Bucură-te, că lacrimile de acum ți s-au oprit;
Bucură-te, chin și amar duse până la capăt;
Bucură-te, că prin toate acestea credința ți s-a probat;
Bucură-te, că aur te-ai dovedit;
Bucură-te, că prin focul lumii ai trecut;
Bucură-te, că te-ai arătat și mai înfrumusețat;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, mucenicie de taină a lui Hristos!
Condac 12:
S
cos din scaunul mitropoliei românești, prin uneltirile păgâne și mincinoase, la mănăstirea Sinai ai fost exilat considerat ca o primejdie pentru acei „lupi răpitori”, fără cântarea de: Aliluia!
Icos 12:
D
ar ostașii agareni, care te duceau în exil, mucenicește te-au omorât, prin înecarea în râul Tungia și așa viața cea de „Mucenicie tăcută și în Mucenicie de Sânge” ți s-a făcut, prin care veșnicia ai câștigat.
Bucură-te, Antime, nume al sfințeniei noastre românești;
Bucură-te, Antime, nume de cinste, în biserica noastră;
Bucură-te, cărturar, cuvios și mucenic;
Bucură-te, arhiereu și slujitor credincios;
Bucură-te, mărire și smerenie în unire;
Bucură-te, fiu ajuns și el la chipul de părinte;
Bucură-te, de acum pomenire printre sfinții noștri părinți;
Bucură-te, părinte la care și noi alergăm în nevoi;
Bucură-te, brațe de părinte preaiubitoare;
Bucură-te, iubire de părinte pentru toți primitoare;
Bucură-te, icoană zugrăvită din pământ și neam românesc;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Antim Ivireanul, mucenicie de taină a lui Hristos!
Condac 13:
O
, Sfinte Ierarhe Antime, din tinerețe și până la moartea pământească un „drum mucenicesc” ai avut, dar cu darul lui Hristos, la împlinirea cea sfântă ai ajuns, ca un adevărat slujitor de mare cinste al bisericii, și așa fii și nouă întăritor în dreapta credință, să cântăm: Aliluia!(Acest condac se repetă de trei ori)
Se citește apoi din nou Icosul 1 și Condacul 1.

vineri, 26 septembrie 2014

Canon de rugăciune la Sărbătoarea Adormirii Sfântului Apostol şi Evanghelist Ioan (1) -26 septembrie

Tropar la Sărbătoarea Adormirii Sfântului Apostol şi Evanghelist Ioan, glasul al 2-lea:
Apostole iubite al lui Hristos Dumnezeu, grăbeşte de mântuieşte pe poporul cel fără de răspuns. Că te primeşte când cazi către Dânsul, Cel Ce te-a primit când te-ai rezemat pe pieptul Lui: pe Acela roagă-L, de Dumnezeu Cuvântătorule, ca norul vrăjmaşilor cel căzut asupra noastră să se risipească, cerându-ne nouă pace şi mare milă.

Cântarea 1, glasul al 2-lea.
Irmosul:
În adânc a aşternut de demult toată oastea lui Faraon, puterea cea prea într-armată; iar întrupându-Se Cuvântul a pierdut păcatul cel prea rău, Domnul cel Preamărit, căci cu Slavă S-a preamărit.
Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Împărăţia Cerurilor cea propovăduită de tine dobândind, fericite şi împreună cu Cuvântul locuitor ceresc făcându-te, prin rugăciunile tale, păzeşte pe cei ce cred cinstitei tale propovăduiri şi cuvântări de Dumnezeu.
Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Toate cele pământeşti, chiar şi legăturile firii, cu cuget viteaz le-ai defăimat, lipindu-te de Cuvântul, preaînţelepte, izbăvind de necuvântare pe cei ce vieţuiau dobitoceşte.
Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Înţelegerea celor cereşti câştigând, pe Cuvântul lui Dumnezeu ai binevestit: la început era Cuvântul şi Cuvântul era la Părintele Său şi Dumnezeu era Cuvântul; binevestind, L-ai propovăduit, de Dumnezeu înţelepţite.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Pe tine cea Împodobită cu Dumnezeiască Frumuseţe, Stăpână de Dumnezeu Născătoare, te laudă, ceata fecioarelor cu Dumnezeieşti cântări. Căci pe Cuvântul Cel Făcător de fru­museţe, mai presus de cuvânt, L-ai născut.

Cântarea a 3-a.
Irmosul:
Înflorit-a pustiul ca şi crinul, Doamne, Biserica păgânilor cea stearpă prin venirea Ta; întru care s-a întărit inima mea.
Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu limba ta cea de Dumnezeu grăitoare, ai arătat Taina cea mai presus de minte a Treimii, întru care s-a întemeiat inima mea, Sfinte Ioan, de Dumnezeu fericite.
Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Limba ta s-a făcut condei ca un scriitor al Preasfântului Duh, însemnând cu Dumnezeiasca scriere, cinstita şi Dumnezeiasca Evanghelie.
Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu Dumnezeiască îndrăzneală rezemându-te de Izvorul Înţelepciunii, ai scos adâncul înţelepciunii şi al acesteia te-ai făcut Dumnezeiesc propovăduitor, preaînţelepte.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Pe tine Singură, Fecioară şi Maică, ca pe Una ce te-ai făcut nouă Pricină de mântuire şi ai mântuit lumea cu rugăciunile tale, te cinstim, Preacurată.

Cântarea a 4-a.
Irmosul:
Venit-ai din Fecioară, nu sol nici înger, ci Tu Însuţi, Domnul, Te-ai Întrupat şi m-ai mântuit pe mine, tot omul. Pentru aceasta strig Ţie: Slavă Puterii Tale, Doamne.
Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cuvântul, tăinuit învăţându-te Dumnezeirea Sa şi arătându-ţi rânduiala cea de negrăit a Întrupării Lui, după vrednicie te-a arătat pe tine Cuvântător de Dumnezeu.
Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cuget Dumnezeiesc şi trup fecioresc câştigând, mărite, te-ai făcut Biserică vie şi însufleţită şi locaş Prealăudatei Treimi, preasfinţite.
Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu primirea de fiu a Preacuratei Fecioare ai fost cinstit, iubitorule de feciorie, fericite, şi frate te-ai arătat, al Celui Ce te-a ales pe tine şi ucenic de Dumnezeu Cuvântător te-a săvârşit.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Ca să vindece călcarea de poruncă cea de demult a Evei, întru tine, Preacurată şi Preasfântă, S-a Sălăşluit Dumnezeu Cel Preaînalt, înnoindu-mă pe mine, omul cel căzut.

Cântarea a 5-a.
Irmosul:
Mijlocitor Te-ai făcut lui Dumnezeu şi oamenilor, Hristoase Dumnezeule. Că prin Tine, Stăpâne, către Părintele Tău, Începătorul Luminii, din noaptea necunoştinţei aducere am aflat.
Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Făcându-te cu totul lumină, cu apropierea către Începătorul Lumii şi cu neîncetată privirea ta la Dânsul îndumnezeit fiind, minte cereas că prin dar te-ai arătat, Cuvântătorule de Dumnezeu.
Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu minte curată şi cu sfinte buze şi cu preacurată gură ai propovăduit Evanghelia ta. Şi tuturor credincioşilor ai pus înainte mântuire, de Dumnezeu insuflate.
Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Din pruncie, locuind împreună cu Hristos, ai fost pus de Dânsul organ al darului şi mai presus de fire cunoscând prin Taină Mărirea Treimii, te-ai învăţat cuvântarea de Dumnezeu.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Aducându-ne aminte de cuvintele tale, Preacurată, te fericim pe tine acum noi, cei ce cu adevărat ne-am îmbogăţit prin tine cu fericirea cea negrăită şi cu viaţa cea veşnică.

Cântarea a 6-a.
Irmosul:
În adâncul greşelilor fiind înconjurat, chem adâncul milostivirii Tale cel neurmat; din stricăciune, Dumnezeule, scoate-mă.
Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Iisus Dumnezeul meu şi Domnul, primind a ta curăţie şi sfinţirea cea desăvârşită, te-a ales a-I fi frate, pe tine, Cuvântătorule de Dumnezeu.
Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu sfinţenie încununându-ţi viaţa şi în aceea nădăjduind, te-ai rezemat pe pieptul Înţelepciunii şi de acolo ai luat darul, mărite.
Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Strălucirile cele mari şi Dumnezeieşti ale Teologiei tale toată lumea au luminat, mărite şi cu Lumina Cea Întreit Luminătoare, au strălucit-o.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Cel Ce cu voirea Sa a întins cerul, alt cer pământesc pe tine te-a întins, Maica lui Dumnezeu Preacurată şi din tine răsărind S-a arătat.

CONDAC, glasul al 2-lea:
Măririle tale, iubitorule de feciorie, cine le poate spune? Că verşi minuni şi izvorăşti tămăduiri şi te rogi pentru sufletele noastre, ca un Cuvântător de Dumnezeu şi prieten al lui Hristos.

Cântarea a 7-a.
Irmosul:
Porunca cea potrivnică lui Dumnezeu, a tiranului celui călcător de lege, înaltă văpaie a ridicat; dar cinstitorilor de Dumnezeu tineri a trimis roua Duhului, Hristos, Cel Ce este binecuvântat şi preamărit.
Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Fiind strălucit cu Dumnezeiască revărsare de lumină, lămurit ai vorbit de Sfântul Duh, Cel Ce purcede din Tatăl Cel fără început şi în chip Nedespărţit, Se odihneşte în Fiul ca Unul Care este de o Fiinţă.
Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Întru tine, fericite şi-a aşezat sălăşluire Soarele dreptăţii, Cel Ce te-a făcut pe tine cer pururea mişcător şi cu limba ta cea de Dumnezeu grăitoare, iubite, este propovăduit Hristos Cel Preamărit.
Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Puterea şi Dumnezeiasca vestire a cuvintelor tale, preafericite, la marginile lumii au ieşit şi Evanghelia ta cea mai presus de lume tot pământul a cuprins cu mărirea dogmelor.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Preacurată zămislire şi naştere fără stricăciune numai tu ai arătat, rămânând Fecioară. Căci pe Dumnezeul tuturor L-ai zămislit, Preacurată, Care S-a făcut Om spre mântuirea şi izbăvirea credincioşilor.

Cântarea a 8-a.
Irmosul:
Cuptorul cel cu foc oarecând în Babilon, lucrările şi-a despărţit prin Dumnezeiasca poruncă; pe haldei arzând, iar pe credincioşi răcorind, pe cei ce cântau: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!
Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Ca un fulger al luminii ai străbătut lumea, fericite, luminând cu strălucirea curăţiei, cu razele fecioriei şi cu dogmele dreptei credinţe, iubite al lui Hristos Dumnezeu.
Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Trupul, sufletul şi mintea curăţindu-ţi, ai binevestit cereasca Evanghelie a lui Hristos şi cu îngerii împreună petrecător în ceruri fiind acum, cânţi: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!
Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Chip luminos te-ai făcut şi Dumnezeiesc prinos Bisericii Cereşti şi scaun Simţirii, locaş Înţelepciunii şi organ al cuvântării de Dumnezeu, cântând: prealăudaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Cuvinte al lui Dumnezeu, pentru ca să pierzi blestemul cel dintâi şi osânda morţii cea de demult a strămoaşei, din Fecioara Născătoarea de Dumnezeu Te-ai născut, tuturor dăruind nemurirea cea nepieritoare.

Cântarea a 9-a.
Irmosul:
Fiul Părintelui Celui fără de început, Dumnezeu şi Domnul, Întrupându-Se din Fecioară, S-a arătat nouă, ca să lumineze cele întunecate şi să adune cele risipite. Pentru aceasta, pe Născătoarea de Dumnezeu cea Prealăudată o mărim.
Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Acum nu prin chipuri, ci faţă către faţă, te-ai învrednicit a vedea Pârâul desfătării, Râul păcii şi Izvorul nemuririi, de care acum adăpându-te, te îndulceşti de Dumnezeire.
Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cerut-ai de la Hristos a lua scaun pământesc, iar El ţi-a dăruit ţie pieptul Său, pe care rezemându-te, de Dumnezeu Cuvântătorule, te-ai îmbogăţit cu tare şi neclintită stare a binelui, cel ce eşti podoaba Apostolilor.
Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Ioan, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Necredinţa înţelepciunii elineşti ai stins-o, înţelepte, vestind că la început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi cu adevărat Dumnezeu era Cuvântul, prin Care s-au făcut toate cele văzute şi cele nevăzute.
Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.
Ca un Luceafăr de dimineaţă te-ai aflat în noaptea vieţii cu razele fecioriei strălucind şi Răsăritul Soarelui dreptăţii Cel Înţelegător nouă arătându-ne, Maica lui Dumnezeu Preacinstită.

SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea...
Rezemându-te pe pieptul Înţelepciunii şi învăţându-te cu noştinţa Cuvântului, Dumnezeieşte ai tunat: la început era Cuvântul, bine scriind întâi naşterea Lui cea fără de început şi ai propovăduit tuturor Întruparea Cuvântului. Pentru aceasta şi cu limba, ca şi cu o mreajă vânând neamurile cu darul Duhului înveţi marginile, de Dumnezeu Cuvântătorule Apostole! Roagă-te lui Hristos Dumnezeu, iertare de greşeli să dăruiască celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea...
Ca Una care ai Întrupat pe Cuvântul Cel Milostiv şi Îndurat, Stăpâna tuturor, miluieşte pe toţi cei ce aleargă la tine şi-i izbăveşte de ispite şi de boli, de toată răutatea şi de focul cel veşnic; ca să mărim cu mulţumire bogăţia îndurărilor tale celor multe şi mila cea nemăsurată şi să strigăm către tine întotdeauna: nu înceta a te ruga lui Hristos Dumnezeu, iertare de greşeli să dăruiască celor ce laudă naşterea ta, Preacurată.