Powered By Blogger

vineri, 26 octombrie 2012

Sfantul Dimitrie Basarabov 27 octombrie

                                   Sfantul Dimitrie Basarabov


Sfantul Cuvios Dimitrie Basarabov este sarbatorit pe 27 octombrie. S-a nascut in satul Basarabi, la sud de Dunare (in Bulgaria). A trait in secolul al XIII-lea, in timpul "imperiului" vlaho-bulgar de la Tarnovo, intemeiat de fratii Petru si Asan. Iubind viata ascetica, se va retrage intr-o pestera. Nu stim cat timp s-a nevoit in aceasta pestera si nici cand a trecut la cele vesnice. Traditia spune ca inainte de a muri, s-a asezat singur intre doua lespezi de piatra, ca intr-un sicriu, fiind acoperit in timp de apele raului. Moastele sale au ramas multa vreme sub ape, pana cand o copila care patimea de duh necurat a avut o revelatie: i s-a aratat Sfantul Dimitrie Basarabov, care i-ar fi spus: "Daca parintii tai ma vor scoate din apa, eu te voi tamadui". Parintii vor merge la locul indicat in vis, langa raul Lom, si vor gasi trupul neputrezit al sfantului intre doua pietre.

Moastele Cuviosului Dimitrie vor fi duse si asezate in biserica din Basarabi. In traditia bisericeasca, un domnitor al Tarii Romanesti, al carui nume nu este mentionat, a platit o suma mare de bani pentru aducerea moastelor Cuviosului Dimitrie in Bucuresti. Delegatia nu a reusit sa intre in acest oras, deoarece caii nu au vrut sa mai mearga. In aceasta situatie, membrii delegatiei au hotarat sa traga la sorti, pentru a stabili drumul pe care vor merge cu moastele Sfantului Dimitrie. La sorti a cazut drumul spre Basarabi, si astfel, moastele au fost reasezate in biserica din Basarabi. Au stat in aceasta biserica pana in timpul razboiului ruso-turc (1768-1774), cand generalul rus Petru Salticov, trecand prin satul Basarabov, a luat moastele cu intentia de a le trimite in Rusia. Insa, la rugamintea lui Hagi Dimitrie, negustor de origine macedoromana, precum si a mitropolitului Grigorie II al tarii Romanesti, le-a daruit poporului roman. Moastele au fot asezate cu cinste, in iunie 1774, in actuala catedrala patriarhala din Bucuresti.

Mentionam ca racla cu moastele Cuviosului Dimitrie a fost scoasa in procesiune pe strazile Bucurestiului de mai multe ori. Astfel, in 1815, din porunca domnitorului Caragea, pentru a se pune capat epidemiei de ciuma, in 1831, la cererea generalului Paul Kiseleff, in speranta opririi epidemiei de holera si in 1827, in timpul lui Grigore Ghica, pentru ploaie. Generalizarea cultului Cuviosului Dimitrie a fost hotarata in sedintele Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, dintre anii 1950-1955.
Minunile Sfantului Dimitrie Basarabov
Parintele Iustin Bulimar, slujitor la Catedrala patriarhala din anul 1989, spune ca: "In 1989, in urma slujbei Sfantului Maslu, un credincios pe care eu l-am vazut de mai multe ori participand la aceasta Sfanta Taina si la celelalte slujbe ale Bisericii ramanea intotdeauna ultimul de se inchina. Si, intr-una din zile, la fel procedand, a urcat la racla sfintelor moaste (dar de ce ramanea ultimul sa se inchine? - pentru ca umbla cu carje), si-a asezat carjele, ca de obicei, ca sa si le poata lua dupa rugaciune, dupa ingenuncherea pe care o putea face el acolo in felul lui, si minunea s-a intamplat: s-a ridicat, s-a inchinat, a coborat treptele, n-a realizat pe moment ca el de fapt isi uitase carjele si de-abia dupa ce a coborat Dealul Patriarhiei si-a dat seama de miracolul, de minunea intamplata. S-a intors inapoi plangand si multumind cu lacrimi in ochi, lui Dumnezeu si Sfantului Dimitrie, povestindu-i preotului de pe vremea aceea - era un arhimandrit deosebit, un preot evlavios, iubit de credinciosi, parintele Grichentie, care s-a retras dupa Revolutie, la pensie, la Manastirea Secu - si dansul a ramas foarte impresionat, desi mai vazuse si alte minuni petrecute la racla Cuviosului Dimitrie cel Nou."

Parintele Dimitrie Irimia povesteste: "Un caz care m-a impresionat a fost acela al unei doamne ce avea in jur de 40 de ani care, efectiv, a fost revoltata asupra celor din familia ei pentru ca veneau si stateau la Sfantul Dimitrie foarte multe ore in sir, in ploaie, in frig. De aceea, a venit cu gand vrajmas la racla Cuviosului Dimitrie. Ea nu concepea, nu putea intelege, si a venit cu acest gand de razbunare impotriva Sfantului si cu o mana a zgariat cu unghiile moastele Sfantului Dimitrie in locul unde ele sunt descoperite spre a fi sarutate de credinciosi. Cand a venit la mine, mi-a spus, ascunzand fapta sa: "Parinte, am fost la toti doctorii; am o boala foarte rara - imi curge sange din buricele degetelorť. I-am facut dezlegari, apoi s-a mai linistit; era foarte agitata. I-am explicat ca trebuie sa se spovedeasca, sa tina post, si atunci mi-a spus: "Eu numai cu o mana am zgariat acolo, dar imi curge sange din amandoua mainile. Apoi, a venit cineva din familie si mi-a spus ca s-a vindecat. De atunci nu am mai vazut-o, dar acest caz a fost unul deosebit din cate am vazut si auzit."

sursa crestinortodox

Acatistul Sfantului Dimitrie Basarabov 27 octombrie

Rugaciunile incepatoare:

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru Numele Tau.
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.
Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.


Condacele si Icoasele:

Condacul 1:

     Aparatorule al nostru din nevoi, pentru lucrarea de multe minuni laude de multumiri aducem tie, noi, nevrednicii; si ca cel ce esti minunat si preamilostiv, izbaveste-ne pe noi din toate nevoile ca sa cantam tie: Bucura-te, facatorule de minuni, Sfinte Parinte Dimitrie!

Icosul 1:

     Ingerii cei din ceruri s-au mirat de tine, Parinte Dimitrie, ingerul cel pamantesc, vazandu-te cum in trup fiind ai biruit pe demonul cel fara de trup si de minunile tale spaimantandu-se au stat cantandu-ti unele ca acestea:

Bucura-te, cel ce esti om ceresc;
Bucura-te, cel ce ai fost inger pamantesc;
Bucura-te, ca nu te-ai amagit de lacomia stramoseasca;
Bucura-te, ca ai vietuit mai presus de fire si de om;
Bucura-te, ca prin smerenie cele inalte ai dobandit;
Bucura-te, ca pe vrajmas, lesne l-ai biruit;
Bucura-te, ca, la fel cu Abel, jertfe prin rugaciuni ai inaltat;
Bucura-te, cel ce trupul tau rob duhului l-ai facut;
Bucura-te, cel ce te-ai facut comoara duhovniceasca;
Bucura-te, cel ce te-ai suit la inaltimea cea cereasca;
Bucura-te, saditorule de vie duhovniceasca;
Bucura-te, cel ce castigi tuturor pocainta ca sa se mantuiasca;
Bucura-te, facatorule de minuni, Sfinte Parinte Dimitrie!

Condacul 2:

     Fiind inaltat Sfantul Dimitrie in vazduhurile ceresti, priveste catre cei ce-l roaga pe dansul si, cu bunatate parinteasca, tinde milostiva izbavire din toate nevoile, tuturor celor ce canta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 2:

     Intelegerea cea neinteleasa, cautand paganii s-o inteleaga, nu se pot dumiri de cinstitele tale moaste, cum adica, o materie nu se supune firii si trupul nu se da putreziciunii; iar noi cu credinta cantam tie acestea:

Bucura-te, vas de Duhul Sfant primitor;
Bucura-te, locas dumnezeiesc, de minuni izvorator;
Bucura-te, ca la fel cu cei fara de trup ai vietuit;
Bucura-te, ca pe duhul tau catre cele ceresti l-ai povatuit;
Bucura-te, ca intru tine putreziciunea ai facut-o neputreziciune;
Bucura-te, ca intru tine moartea ai facut-o neputincioasa;
Bucura-te, ca la fel cu Avraam ti-ai lasat patria si parintii;
Bucura-te, ca te-ai salasluit in pamantul fagaduintii;
Bucura-te, stejar cu umbra dumnezeiasca;
Bucura-te, ca te-ai facut tuturor masa duhovniceasca;
Bucura-te, ca ti-ai jertfit viata ca un alt Isaac;
Bucura-te, ca ai inaltat cugetul mintii tale catre Dumnezeu;
Bucura-te, facatorule de minuni, Sfinte Parinte Dimitrie!

Condacul 3:

     Putere cereasca umbrind Sfintele tale moaste, Sfinte parinte, ca dintr-un soare slobozeste razele darurilor tuturor celor ce se ating de ele, si pe toti de boli tamaduind cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 3:

     Avand noi racla cinstitelor tale moaste, cuvioase parinte, ca la un izvor de daruri toti cu credinta alergam, pentru care izbaveste-ne, sfinte, de cei ce ne tulbura pe noi ca neincetat sa zicem:

Bucura-te, cel ce te-ai aratat stapanitor patimilor;
Bucura-te, cel ce ai biruit pe demonul intunericului;
Bucura-te, ca ne-ai izbavit pe noi din robie precum Avraam pe Lot;
Bucura-te, ca pe fiii Agarei cu totul i-ai izgonit;
Bucura-te, ca pe noi ca pe alt Isaac ne faci mostenitori;
Bucura-te, ca pe Ismail cel necredincios, l-ai izgonit ca pe un impotrivitor;
Bucura-te, ca la fel ca Lot te-ai suit in muntii faptelor bune;
Bucura-te, ca te-ai aratat multora temei de impacare;
Bucura-te, ca nu te-ai lasat prins in Gomora patimilor;
Bucura-te, ca prin tine ne izbavim de vapaia ispitelor;
Bucura-te, ca nu te-ai uitat la cele de jos;
Bucura-te, ca prin buna veghe ai slujit lui Hristos;
Bucura-te, facatorule de minuni, Sfinte Parinte Dimitrie!

Condacul 4:

     Vifor de multe ispite si furtuni de multe nevoi invaluindu-ne pe noi, Sfinte, cu credinta alergam la tine, ca, prin rugaciunile tale, sa le prefaci pe toate in buna liniste si astfel, prin tine, sa cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 4:

     Auzit-am, Sfinte parinte, de viata ta cea dumnezeiasca; vazut-am si minunile tale si, indulcindu-ne de facerile tale de bine ce ne arati in toata vremea, credem indraznirii tale catre Dumnezeu, pentru care graim tie, unele ca acestea:

Bucura-te, doctor iscusit al bolnavilor;
Bucura-te, izbavirea indracitilor;
Bucura-te, intarirea batranilor;
Bucura-te, invatatorul tinerilor;
Bucura-te, imbracamintea celor fara de indrazneala;
Bucura-te, mangaierea celor intristati;
Bucura-te, grabnic ascultator al celor ce te roaga;
Bucura-te, totdeauna izbavitor al celor ce sunt in primejdii;
Bucura-te, temei intaritor al credintei noastre;
Bucura-te, noule invatator al vietii celei curate;
Bucura-te, ca ai slujit lui Dumnezeu cu bunavoire;
Bucura-te, ca te-ai asemanat Lui prin buna ta vietuire;
Bucura-te, facatorule de minuni, Sfinte Parinte Dimitrie!

Condacul 5:

     Cale de Dumnezeu umblata, aratandu-ne noua cu suferintele vietii tale, sfinte, pe toti ne inveti, ca prin intelepciune si cu a Duhului curatie slujind lui Dumnezeu, sa cantam Lui: Aliluia!

Icosul 5:

     Vazand Sfinte Dimitrie, locuitorii din Basarabi lumina in apa Lomului au socotit ca este o comoara; dar, dupa ce au scos sfintele tale moaste, vazand ca faci minuni si izvorasti tamaduiri tuturor, spaimantandu-se toti, graiau catre tine unele ca acestea:

Bucura-te, comoara din Basarabi;
Bucura-te, cel ce ai sfintit apa Lomului;
Bucura-te, ca jugul cel usor al Domnului pe umeri l-ai luat;
Bucura-te, ca pe acesta usor tuturor l-ai aratat;
Bucura-te, odrasla frumoasa a pesterii celei sfinte;
Bucura-te, dreptule indrumator al celor cu buna minte;
Bucura-te, izbavitorul fetei celei indracite;
Bucura-te, veselia parintilor ei cea nepovestita;
Bucura-te, intarirea surorilor celor cu buna cucernicie;
Bucura-te, ca prin tine s-au invatat a cinsti cele de evlavie;
Bucura-te, indreptatorul lui Lavrentie cel fara socoteala;
Bucura-te, ca pe toti ii inveti a fi catre tine cu sfiala;
Bucura-te, facatorule de minuni, Sfinte Parinte Dimitrie!

Condacul 6:

     Marturisitorii de Hristos, fiii tai duhovnicesti sunt martorii minuniior tale, Sfinte parinte; pentru aceasta, daruri de multumire cu netacute glasuri lui Dumnezeu inalta, cantandu-I: Aliluia!

Icosul 6:

     Stralucind tu in pamantul nostru, ai gonit intunericul paganatatii, ca stapanirea lui, nerabdand venirea ta, a cazut; iar cei ce ne-am izbavit de acesta, graim catre tine unele ca acestea:

Bucura-te, surpatorul paganatatii;
Bucura-te, sprijinitorul crestinatatii;
Bucura-te, ca la fel cu Moise tii toiagul crucii;
Bucura-te, ca ne arati noua semnele biruintii; Bucura-te, ca pe Faraon cel nevazut l-ai inecat in marea lacrimilor tale;
Bucura-te, ca pe cel vazut il ingropi in stralucirea ispravilor tale;
Bucura-te, stalp de foc al credintei;
Bucura-te, ca ne povatuiesti in pamantul fagaduintei;
Bucura-te, nor racoros si cu buna umbrire;
Bucura-te, ca traim in tara noastra sub buna ta ocrotire;
Bucura-te, ca ne hranesti in lipsa cu indestulare;
Bucura-te, ca in toata vremea ne dai ajutor cu imbelsugare;
Bucura-te, facatorule de minuni, Sfinte Parinte Dimitrie!

Condacul 7:

     Voind Dumnezeu a ne mangaia pentru multe nevoi si necazuri te-a dat noua ocrotitor; dar noi te cunoastem pe tine si parinte si de minuni facator; pentru aceasta, multumind pentru bunatatea cea negraita, Ii cantam Lui: Aliluia!

Icosul 7:

     Aratat-a faptura noua, trimitandu-te Facatorul pe tine la noi cei ce suntem facuti de Dansul; ca focul razboiului si al robiei s-a stins, pe vrajmasi cu rusine i-a intors si boala ciumii ca un fum a pierit; iar noi cei izbaviti de acestea, neincetat graim tie:

Bucura-te, ravnitor ca un alt Ilie;
Bucura-te, ca la fel cu acela ai locuit in pustie;
Bucura-te, ca ai biruit pe proorocul inselaciunii;
Bucura-te, ca s-au rusinat impletitorii minciunii;
Bucura-te, ca ai potolit flacara razboiului cea stricatoare;
Bucura-te, ca incetezi toata boala cea vatamatoare;
Bucura-te, ca prin tine castigam ploi la vreme potrivita;
Bucura-te, ca prin tine totdeauna dobandim cele trebuincioase;
Bucura-te, cel ce ti-ai lucrat comoara faptelor celor bune;
Bucura-te, ca prin ea te-ai suit la inaltime;
Bucura-te, ca nu imbracamintea, ci trupul tau ne-ai lasat noua;
Bucura-te, ca prin el dobandim cele trebuitoare noua;
Bucura-te, facatorule de minuni, Sfinte Parinte Dimitrie!

Condacul 8:

     Vazand viata straina, sa ne instrainam din lume, mutandu-ne mintea la cer, ca pentru aceasta Sfantul lui Dumnezeu Dimitrie a vietuit cu instrainare ca sa ne invete el pe noi a urma vietii lui si tragandu-ne mintea la inaltime, sa cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 8:

     Cu totul fiind intru cele de jos, mintea ta nicidecum nu ai dezlipit-o de la cele de sus, ca, uitand de trupul tau si de lume, ai biruit pe demon. Si acuma, facandu-te partas cerestilor bunatati roaga pe Dumnezeu pentru cei ce graim catre tine acestea:

Bucura-te, minte cereasca si inainte-vazatoare;
Bucura-te, vointa de daruri duhovnicesti primitoare;
Bucura-te, Samuile preasfintite;
Bucura-te, preablandule Davide;
Bucura-te, ca te-ai facut sabie a Donmului cu doua ascutisuri;
Bucura-te, ca ai taiat cu ea pe Goliat cel cu multe impletituri;
Bucura-te, ca prin vointa mintii tale ai slujit lui Dumnezeu;
Bucura-te, ca sufletul tau curat l-ai dat Ziditorului tau;
Bucura-te, risipitorule a multe feluri de boli;
Bucura-te, purtatorule de biruinta asupra patimilor;
Bucura-te, ca ne arati calea catre imparatia cea nesfarsita;
Bucura-te, ca prin tine castigam bunatatlie cele nadajduite;
Bucura-te, facatorule de minuni, Sfinte Parinte Dimitrie!

Condacul 9:

     Toata adunarea crestineasca venind, sa cadem la bineplacutul lui Dumnezeu Sfantul Dimitrie: bogatii la cel sarac cu duhul, saracii la imbogatitorul, sanatosii la pazitorul, bolnavii la doctorul cel fara de plata, dreptii la indreptatorul si pacatosii la indrumatorul si dimpreuna toti sa cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 9:

     Ritorii cei mesteri la cuvant se arata fata de tine a fi ca niste muti, ca nu pricep sa spuna in ce chip cinstitele tale moaste, ramanand nestricate, izvorasc acum buna mireasma si tamaduiri de tot felul; iar noi privind o taina ca aceasta, graim catre tine:

Bucura-te, apostolul si propovaduitorul nostru;
Bucura-te, dascalul si indrumatorul nostru;
Bucura-te, ca prin fapte ai propovaduit tu pe Hristos;
Bucura-te, ca te-ai facut chip pocaintei de obste si de folos;
Bucura-te, luminatorule stralucit;
Bucura-te, mangaierea cea grabnica a celor in primejdie;
Bucura-te, ca trupul tau ne-ai lasat noua ca un adapost sfintit;
Bucura-te, ca, intampinand moastele tale, saltam cu duhul;
Bucura-te, ca, sarutandu-le, luam binecuvantare;
Bucura-te, ca atingandu-le, ne umplem de sfintenie;
Bucura-te, ca, apropiindu-ne de dansele, de boli ne tamaduim;
Bucura-te, ca, inchinandu-ne lor, din primejdii ne izbavim;
Bucura-te, facatorule de minuni, Sfinte Parinte Dimitrie!

Condacul 10:

     Vrand Facatorul tuturor fapturilor sa ne mantuiasca de inselaciunea vrajmasului, te-a trimis ca pe un apostol la noi, ca prin tine sa invatam sa ne indepartam de toate inselaciunile lumii si prin viata curata, apropiindu-ne de Dumnezeu, sa-I cantam: Aliluia!

Icosul 10:

     Zid esti credinciosilor si turn neclintit tuturor celor ce se reazema de tine, caci Facatorul cerului si al pamantului te-a facut pe tine incapator de daruri duhovnicesti; pentru aceasta, ca la un reazem tare, alergam noi, si cu buna nadejde graim tie acestea:

Bucura-te, omul lui Dumnezeu;
Bucura-te, implinitorul porunciilor Lui;
Bucura-te, intarirea credintei celei drepte;
Bucura-te, icoana insufletita a vietii celei curate;
Bucura-te, stalp de sprijinire in primejdii;
Bucura-te, reazem neclintit al nadejdii;
Bucura-te, ca ai dat inselaciunea la iveala;
Bucura-te, ca ne-ai scapat de primejdii cu multa indrazneala;
Bucura-te, ca in ceruri locuind vezi pe Dumnezeu;
Bucura-te, ca acolo vietuind te desfatezi intru bucuria Lui;
Bucura-te, ca imparatesti intru cele de sus;
Bucura-te, ca de acolo privesti la noi, spre cei de jos;
Bucura-te, facatorule de minuni, Sfinte Parinte Dimitrie!

Condacul 11:

     Cantari si multumiri din tot sufletul, aducem prin tine lui Dumnezeu, Sfinte parinte, pe care, primindu-le, roaga dimpreuna cu toata ceata cuviosilor pe BLANDUL Iisus sa ne daruiasca iertare, dezlegare de pacate si mila in ziua judecatii, noua celor ce cantam Lui: Aliluia!

Icosul 11:

     Faclie purtatoare de lumina esti intre preacuviosi si impreuna-locuitor cu toti Sfintii. Drept aceasta se bucura de tine, Sfinte Dimitrie, si Tatal ceresc dimpreuna cu Fiul si cu Duhul Sfant, iar noi cu credinta, privind acestea, graim catre tine:

Bucura-te, podoaba cea frumoasa a cuviosilor;
Bucura-te, nevointa cea cu osardie a pustnicilor;
Bucura-te, dimpreuna urmatorule cu marele Antonie;
Bucura-te, impreuna la obicei cu Onufrie;
Bucura-te, cel impreuna cu Pavel Tebeul la savarsirea nevointelor;
Bucura-te, Pavele, cu nevinovatia si cu facerea minunilor;
Bucura-te, cu Ammon, cu Ahila si cu Agatonie;
Bucura-te, cu Antim, cu Amonata si cu Amonie;
Bucura-te, impreuna cu Grigorie Decapolitul;
Bucura-te, cu parintele nostru Nicodim cel Sfintit;
Bucura-te, parinte al nostru cel totdeauna folositor;
Bucura-te, izbavitorul nostru cel grabnic ajutator;
Bucura-te, facatorule de minuni, Sfinte Parinte Dimitrie!

Condacul 12:

     Hristoase imparate, primeste pe mijlocitorul nostru si implinitorul poruncilor Tale, care se roaga Tie, ca sa dai Bisericii Tale unire, pace adanca la toata lumea si stingere dezbinarilor; sa nu ne dai vrajmasilor nostri, nici cu mana Ta sa ne pierzi pe noi, ca Tu esti Dumnezeul nostru si noi poporul Tau suntem, de la care auzi: Aliluia!

Icosul 12:

     Cantand dimpreuna cu ingerii, cu cuviosii si cu toti sfintii inaintea Sfintei Treimi, pomeneste-ne si pe noi cei ce alergam la tine, Sfinte, ca, izbavindu-ne de toate ispitele si de Imparatia cereasca invrednicindu-ne, sa graim tie unele ca acestea:

Bucura-te, margaritar ceresc al lui Dumnezeu;
Bucura-te, diamant luminos al rabdarii;
Bucura-te, floarea cea nevestejita a Raiului;
Bucura-te, tamaia cea cu bun miros a darului;
Bucura-te, smirna duhovniceasca cu lina imbalsamare;
Bucura-te, mir ceresc, care ne umpli pe noi de buna mireasma;
Bucura-te, vas plin de bunatate nemuritoare;
Bucura-te, baie de toata nevoia curatitoare;
Bucura-te, ocarmuitorul celor ce inoata in marea vietii acesteia;
Bucura-te, indrumatorul celor ce stapanesc cu buna dreptate;
Bucura-te, tamaduirea cea dorita a trupurilor noastre;
Bucura-te, izbavirea cea scumpa a sufletelor noastre;
Bucura-te, facatorule de minuni, Sfinte Parinte Dimitrie!

Condacul 13: (acest condac se zice de trei ori)

     O, preacuvioase parinte, purtatorule de Dumnezeu Sfinte Dimitrie, primind acest dar de rugaciune de la noi acum, izbaveste din toata nevoia si scapa din chinul ce va sa fie, pe toti cei ce canta lui Dumnezeu: Aliluia!

Apoi se zice iarasi Icosul 1:

     Ingerii cei din ceruri s-au mirat de tine, Parinte Dimitrie, ingerul cel pamantesc, vazandu-te cum in trup fiind ai biruit pe demonul cel fara de trup si de minunile tale spaimantandu-se au stat cantandu-ti unele ca acestea:

Bucura-te, cel ce esti om ceresc;
Bucura-te, cel ce ai fost inger pamantesc;
Bucura-te, ca nu te-ai amagit de lacomia stramoseasca;
Bucura-te, ca ai vietuit mai presus de fire si de om;
Bucura-te, ca prin smerenie cele inalte ai dobandit;
Bucura-te, ca pe vrajmas, lesne l-ai biruit;
Bucura-te, ca, la fel cu Abel, jertfe prin rugaciuni ai inaltat;
Bucura-te, cel ce trupul tau rob duhului l-ai facut;
Bucura-te, cel ce te-ai facut comoara duhovniceasca;
Bucura-te, cel ce te-ai suit la inaltimea cea cereasca;
Bucura-te, saditorule de vie duhovniceasca;
Bucura-te, cel ce castigi tuturor pocainta ca sa se mantuiasca;
Bucura-te, facatorule de minuni, Sfinte Parinte Dimitrie!

si Condacul 1:

     Aparatorule al nostru din nevoi, pentru lucrarea de multe minuni laude de multumiri aducem tie, noi, nevrednicii; si ca cel ce esti minunat si preamilostiv, izbaveste-ne pe noi din toate nevoile ca sa cantam tie: Bucura-te, facatorule de minuni, Sfinte Parinte Dimitrie!

Paraclisul Sfantului Dimitrie Basarabov 27 octombrie


Rugaciunile incepatoare:
Imparate Ceresc... Sfinte Dumnezeule... Prea Sfanta Treime... Tatal Nostru... Ca a Ta este Imparatia... Doamne miluieste de 12 ori... Slava si acum... Veniti sa ne inchinam si psalmul 142... Doamne auzi rugaciunea mea... apoi: Dumnezeul este Domnul... si troparul acesta:
Glas 8
Intru tine Parinte, cu osardie s-a mantuit, cel dupa chip, ca luand crucea ai urmat lui Hristos si lucrand ai invatat sa nu se uite la trup caci este trecator, ci sa poarte grija de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta si cu ingerii se bucura, Prea Cuvioase Dimitrie, duhul tau.
Slava, tot aceasta...
Si acum... al Nascatoarei de Dumnezeu...
Nu vom tacea niciodata noi nevrednicii a spune puterile tale, Maica lui Dumnezeu; ca de n-ai fi fost tu, rugandu-te pentru noi, cine ne-ar fi izbavit pe noi dintru atatea nevoi, sau cine ne-ar fi pazit pe noi pana acum slobozi? Nu ne vom departa de la tine Stapana, ca tu mantuiesti pe robii tai din toate nevoile.
Apoi psalmul 50. Miluieste-ma Dumnezeule… si indata incepem canonul catre Sfantul, cantandu-l cu umilinta si cu inima infranta.
Cantarea I
Stih: Prea Cuvioase Parinte Dimitrie, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.
Dumnezeu, nu pe cele tari, nici pe cele intelepte si de bun neam ale lumii acesteia, ci pe cele slabe si de neam slab a ales ca sa-i slujeasca, pentru ca puterea Lui intru neputinta se savarseste.
Unde a prisosit smerenia si nerautatea, acolo si lucrarea darului dumnezeiesc a prea prisosit; ca aflandu-ti inima curata, Cuvioase Parinte, Dumnezeu s-a inchipuit intru tine, savarsind fapte pe care intelepciunea veacului acesta nu poate sa le implineasca.
Slava Tatalui...
Nascutu-te-ai din parinti bine cinstitori si saraci, iar prin viata ta cea imbunatatita, nu numai pe sineti te-ai prea marit, ci si pe parintii tai Sfinte, pentru ca din roade se cunoaste pomul.
Si acum... a Nascatoarei...
Fiind noi bolnavi cu trupul si cu sufletul, cercetarii celei dumnezeiesti si purtarii tale de grija invredniceste-ma Maica lui Dumnezeu, prin rugaciunile Cuviosului Tau, ca ceea ce esti buna si Nascatoarea Celui Bun.
Cantarea III
Stih: Deprinsu-te-ai din copilarie nu cu ademenitoarele graiuri ale omenestii intelepciuni ci curata avandu-ti mintea, te-ai luminat cu stralucirea luminii Prea Sfantului Duh, prin care ai cunoscut vrerile lui Dumnezeu.
Pasunatul dobitoacelor, vechea indeletnicire a patriarhilor, ai urmat Cuvioase Parinte, pascand turmele satului tau, precum odinioara si Iacov pe cele ale lui Lavon.
Slava Tatalui...
Cu grabnic picior trecand raul cel infuriat al patimilor trupesti si al necazurilor sufletesti, te-ai inaltat Prea Cuvioase la muntii faptelor bune, incarcat de nepretuita bogatie duhovniceasca, ca si patriarhul Iacov in Galaad.
Si acum... a Nascatoarei...
Cu boli cumplite si cu nevoi indurerate fiind cuprinsi Fecioara, ajuta-ne prin nemijlocirea Cuviosului Tau si parintele nostru, ca pe Tine te stim comoara de tamaduiri neimputinata si necheltuita, ceea ce esti cu totul fara prihana.
Apoi: Mantuieste din nevoi si din necazuri pe fii tai Sfinte, prin rugaciunii tale, ca unul ce ai indraznire catre Cel intru tot puternic, Cuvioase.
Cauta cu ochi binevoitori spre noi, Fericite Parinte si vezi necazul mintii, intru care suntem invaluiti, si te roaga ca sa se vindece durerea sufletelor noastre.
Apoi: Ectenia cea obisnuita, pomenind preotul pe cei ce fac paraclisul Ecfonisul: "Ca milostiv esti..." si pe urma sedelna glas IV. Podobie: "Spaimantatu-s-a Iosif..."
Cela ce esti osardnic rugator si al nostru mijlocitor, fantana curgatoare de tamaduiri prin Darul Domnului, cu sarguinta strigam catre tine Sfinte Dimitrie: intampina degrab sa ne izbavim din nevoi, ca unul ce ai indraznire catre Cel Atotputernic.
Cantarea IV
Stih: Lepadandu-te de rudenii, prieteni si cunoscuti, ti-ai tuns perii capului tau Cuvioase si impreuna cu acestia ai lepadat toate grijile lumesti cele simtite si gandite.
Slobod de toate bunatatile pamantului facandu-te, ca un viteaz luptator ai alergat catre luptele cele mai anevoioase si duhovnicesti, de unde ai dobandit curatia mintii si smerita cugetare intru vrerile dumnezeiesti.
Slava Tatalui...
Cum vom incerca, cu ingustimea mintii noastre, sa masuram noianul nevointelor tale, Cuvioase? Sau cum vom povesti umilinta sufletului, zdrobirea inimii si lepadarea de sine, prin care ai dobandit de la Dumnezeu proslavirea si a sufletului si a trupului tau.
Si acum... a Nascatoarei...
Tamaduieste Prea Curata, neputinta patimilor noastre, invrednicindu-le cercetarii Fiului Tau si Dumnezeului nostru, dandu-ne sanatate prin rugaciunile Cuviosului Tau.
Cantarea V
Omorarea cea din fiecare zi a poftelor, topirea trupului, supunerea celui rau catre cel bun, suirea privirii tale catre cele mai inalte, si-au umplut, inima de veselie duhovniceasca; de care invredniceste-ne sa ne impartasim si noi prin rugaciunile tale.
Cunostinta de Dumnezeu pe cat este de incapere firii omenesti si stralucirea faptelor bune urmand, ai castigat sfintenia sufletului si nestricaciunea trupului dupa moarte.
Slava Tatalui...
Vrand Dumnezeu sa proslaveasca pe robul Sau si pe Pamant, precum l-a proslavit in cer, a daruit Sfintelor lui Moaste, darul nestricaciunii si al savarsirii minunilor.
Si acum... a Nascatoarei...
Celor care zac in patul neputintei si al durerilor, ajuta-le Fecioara ca o nascatoare de Dumnezeu, pentru rugaciunile Cuviosului Tau.
Cantarea VI
Imputernicire de la Dumnezeu luand Sfinte Dimitrie, multimea vrajmasilor demoni o goneste, tamaduind de asupririle lor pe toti care alearga la sicriul Moastelor tale, cu credinta.
Precum s-a izbavit din moarte si din slabanogire Episcopul Ioanichie langa racla Moastelor tale Sfinte, asa si pe noi ce suntem slabanogiti de neputintele cele sufletesti si trupesti, vindeca-ne Cuvioase prin rugaciunile tale catre Dumnezeu.
Slava Tatalui...
Pe tine fericite Parinte te-am dobandit, cu vrerea lui Dumnezeu, aparator si ocrotitor al patriei noastre in vremea navalirii vrajmasilor, ci si acum de toata imbulzeala o pazeste nevatamata.
Si acum... a Nascatoarei...
In multe neputinte si slabanogiri fiind cazuti Fecioara, n-avem nadejde de mantuire, ci Tu, ceea ce ai nascut pe Mantuitorul lumii si Tamaduitorul bolilor, pentru rugaciunile Cuviosului Dimitrie, ridica-ne din slabiciunea a toata neputinta.
Si apoi: Mantuieste-ne din nevoi, si din necazuri... Cauta cu ochiul binevoitor... preotul pomeneste precum s-a aratat mai sus, iar dupa aceea zice: Ectenia cu Ecfonisul: "Ca Tu esti imparatul pacii..."
Condac glas II
Cela ce esti floare duhovniceasca nevestejita a patriei noastre si rugator neincetat catre Facatorul de bine, ia aminte la nevrednicile noastre cereri si sarguieste ca un bun parinte spre ajutorul nostru, care cu nadejde nazuim catre Dumnezeu, prin tine. Deci, ca unul care ai indraznire catre Domnul, roaga-te ca sa mantuiasca sufletele noastre.
Prochimen glas IV
Scumpa este inaintea Domnului, moartea Cuviosului Sau:
Stih: Ce vom rasplati Domnului pentru toate cate ne-a dat noua...
Apoi: Evanghelia: Cu intelepciune drepti... Din Sfanta Evanghelie de la Luca citire. Sa luam aminte!
Cap. VI, v. 17-23
In vremea aceea a stat Iisus la loc ses si multimea multa de popor, din toata Iudeea si din Ierusalim si de pe langa marea Tyrului si a Sidonului, venea sa-L auda pe El si sa se tamaduiasca de neputintele lor. Si cei ce se chinuiau de duhuri necurate se vindecau; si tot poporul cauta sa se atinga de El, ca puterea iesea din El si vindeca pe toti.
Si El ridicandu-Si ochii Sai spre ucenicii Lui, zicea: "Fericiti sunteti saracilor, ca a voastra este Imparatia lui Dumnezeu. Fericiti voi care flamanziti acum, ca va veti satura. Fericiti cei ce plangeti acum, ca veti rade. Fericiti veti fi cand oamenii va vor uri pe voi si va vor izgoni dintre ei, si va vor batjocori si vor lepada numele voastre ca rau din pricina Fiului Omului. Bucurati-va in ziua aceea si va veseliti, ca iata plata voastra multa este in cer."
Sau :"Evanghelia lui Matei": Cap. VII, v.7-11
"Zis-a Domnul: cereti si se va da voua, cautati si veti afla, bateti si se va deschide voua: Ca tot cel ce cere va lua, si cel ce cauta va afla si celui ce bate i se va deschide. Sau care om este dintre voi, de la care va cere fiul lui paine, piatra ii va da lui? Si de-i va cere peste, sarpe ii va da lui? Deci, de vreme ce voi, rai fiind, stiti a da daruri bune fiilor vostri, cu atat mai mult, Tatal vostru cel din ceruri va da cele bune, celor ce cer de la Dansul."
Sau: "Evanghelia lui Luca" : Cap. XVIII, v. 2-8
"Zis-a Domnul pilda aceasta: Intr-o cetate era un judecator care de Dumnezeu nu se temea si de om nu se rusina. Si era in cetatea aceea, o vaduva care venea la el zicand: Fa-mi dreptate fata de potrivnicul meu. Si un timp n-a voit, dar dupa aceea a zis intru sine: Desi de Dumnezeu nu ma tem si de om nu ma rusinez, totusi fiindca vaduva aceasta imi face suparare, ii voi face dreptate, ca sa nu vina mereu sa ma supere. Si a zis Domnul: Auziti ce spune judecatorul cel nedrept? Dar dumnezeu, oare, nu va face dreptate alesilor Sai care striga catre El ziua si noaptea si pentru care el rabda indelung? Zic voua, ca le va face dreptate in curand."
Sau: "Evanghelia lui Marcu": Cap. XI, v. 23-26
"Zis-a Domnul: Adevarat zic voua ca oricine va zice acestui munte: Ridica-te si te arunca in mare si nu se va indoi in inima lui si va crede ca ceea ce va spune se va face, fi-va lui orice va zice.
De aceea va zic voua toate cate cereti, rugandu-va, sa credeti ca le-ati primit si le veti avea. Iar cand stati de va rugati, iertati orice aveti impotriva cuiva, ca si Tatal vostru Cel din ceruri sa va ierte voua greselile voastre. Ca de nu iertati voi, nici Tatal vostru Cel din ceruri nu va va ierta voua greselile voastre."
Slava Tie Doamne... si apoi Slava Tatalui...
Glas II
Pentru rugaciunile Cuviosului Tau Dimitrie, Milostive, curateste multimea greselilor noastre.
Si acum si pururea...
Stih: Miluieste-ma Dumnezeule dupa mare mila Ta...
Stihirea glas I: Mormantul tau mantuitorule, Aparator al sau nebiruit si neinfricat ca cela ce prin tine de nevoi s-a izbavit, te pune inainte ostasul Tau Dimitrie ci ca cel care ai indraznire catre Dumnezeu, de toate nevoile izbaveste-l pe el ca sa strigam tie: Bucura-te facatorule de minuni, Sfinte Dimitrie.
Apoi: Mantuieste Doamne; Doamne miluieste de 12 ori; Ecfonis: Cu mila si indurarile...
Cantarea VII
Stih: Cand a binevoit Dumnezeu sa te daruiasca noua Sfinte, ca sa risipesti noianul nevoilor, atunci flacara razboiului s-a potolit si boala ciumei a incetat, iar noi toti folositori te-am dobandit, spre lauda Dumnezeului parintilor nostri.
Cu toiagul cel duhovnicesc al imbunatatitei tale vieti, ca pe niste lupi rapitori ai gonit patimile ce se incuibeaza in slabiciunea firii omenesti, ci si acum prin rugaciunile tale goneste de la noi toata supararea si necazul ca sa strigam Celui Prea Inalt: "Bine esti cuvantat, Dumnezeul parintilor nostri."
Slava Tatalui...
Frumusetile cele de jos urand le-ai defaimat si Pastorului, Celui Mare urmand saracia, te-ai bucurat in lipsuri si nevoi, cu dragoste slujind Celui ce-I cantam: "Bine esti cuvantat, Dumnezeul parintilor nostri."
Si acum... a Nascatoarei...
De neputinte trupesti si de pacate sufletesti, pe cei ce vin cu dragoste catre racla Moastelor Cuviosului Tau, invredniceste-i sa se tamaduiasca, Nascatoare de Dumnezeu care ai nascut pe Mantuitorul si Dumnezeul parintilor nostri.
Cantarea VIII
Stih: Luand aminte, noi credinciosii, la minunile savarsite de Dumnezeu prin tine, placutul Sau si, cugetand la razele stralucirii cu care esti impodobit, trimite-ne noua raza cea duhovniceasca a mangaierii sufletesti celor ce cantam: "Pe Domnul, toate fapturile laudati-L si-L prea inaltati intru toti vecii."
Si acum... a Nascatoarei...
Stih: Sa laudam, bine sa cuvantam...
Prin Tine fiind izbaviti de multe, nevoi Fecioara, cu rugaciunile Cuviosului Tau, pe Tine te si marturisim, Nascatoare de Dumnezeu.
Cantarea IX
Irmos: Pe Imparatul ceresc, pe care-L lauda ostile ingeresti, laudati-L si-L prea inaltati intru toti vecii.
Stih: Cu rugaciuni nesfarsite imblanzind pe Dumnezeu, intunecatul nor al nevoilor si al intristarii noastre, risipeste-l preaCuvioase, cela ce stai plin de veselie si de mangaiere, in camara cea de taina a Imparatului tuturor.
Ca pe o comoara intelegatoare, ascunsa, Dumnezeu te-a descoperit noua, Dimitrie, ca nu se cadea ca fapta buna si proslavirea ta sa se tainuiasca in parau si sa se acopere.
Pentru aceasta, ca pe un sfetnic de lumina purtator, Stapanul a toate te-a daruit noua.
Slava Tatalui...
Doctor iscusit si lesne vindecator al celor neputinciosi, prin tine Parinte, te-a daruit Hristoase noua romanilor, si invatator celor nepriceputi si saracilor partinitor.
Si acum... a Nascatoarei...
Stapana, Maica Izbavitorului, risipeste intunericul cel negru al necazurilor si al stramtorarilor la cei ce cu credinta Te marturisesc pe Tine, Nascatoare de Dumnezeu.
Catavasie glas VI
O, Prea Cuvioase Parinte cine va putea spune dupa cuviinta, multimea ostenelilor, a durerilor si a trudelor tale cele mari? Ci cu rugaciunile tale catre Dumnezeu, cele bine primite prin darul Sfant, mijloceste noua ca sa ne invrednicim a trece cu lesnicios pas, puntea cea ingusta de pe infuriatul val al nevointelor celor mai presus de fire, care se ostenesc asupra noastra; si laudand ajutorul tau sa castigam indraznire in ceasurile cele de primejdie ale acestei vieti, dimpreuna cu chezasia mostenirii vietii de vecii.
Apoi: Cuvine-se cu adevarat... si laudele...
Glas I
Veniti credinciosilor sa laudam viata cea dupa Dumnezeu, a Sfantului Cuviosului Dimitrie, prin care neincetat Facatorul la toate se arata minunat si preaslavit.
Laudam cu bunacredinta visteria cea neimputinata a minunilor Domnului, spre lauda preotilor si crinul cel pururea locuitor si nevestejit al Tarii Romanesti.
Sfinte Dimitrie, pe noi toti izbaveste-ne, care cu evlavie iti aducem aceste cantari de lauda, de cerere si de multumire.
Cantam toti, dupa cum se cade, cantari lui Dumnezeu, celui minunat intru Sfintii Sai, care ne-a dat noua pe acest ales al Sau, ca impreuna cu ceilalti sfinti sa se roage pentru noi.
Apoi: Sfinte Dumnezeule de trei ori... Slava, Prea Sfanta Treime... Tatal nostru... si Ecfonisul Ca a Ta este Imparatia... dupa aceea Miluieste-ne Doamne... si indata pomeneste preotul pe cei ce fac rugaciunile catre sfantul AMIN.

Racla Sfantului Dimitrie cel Nou - donatorul si mesterul ei

                                Racla Sfantului Dimitrie cel Nou - donatorul si mesterul ei


Este stiut ca moastele Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou au fost asezate in Catedrala Mitropolitului Grigorie, intr-o racla de lemn imbracata pe alocurea cu tabla de argint, fiind cinstite cu multa evlavie, de atunci si pana astazi, de tot poporul credincios.

In anul 1880, moastele Sfantului Dimitrie au fost stramutate intr-o racla de argint masiv, special confectionata, din initiativa si in mare parte cu cheltuiala episcopului Ghenadie Petrescu al Argesului (1876-1893), apoi mitropolit primat (1893-1896), ajutat cu modeste contributii banesti si de alti crestini piosi al caror nume s-a publicat in Monitorul Oficial nr. 35/1880.

Racla, din argint de cea mai buna calitate, "proba 14", in greutate de "ocale 27, dramuri 10.800", al carui pret s-a ridicat la 22.800 lei, suma considerabila pentru acea vreme, a fost donata cu toate formele legale, in ianuarie 1880, de episcopul Ghenadie Ministrul Cultelor, singurul abilitat, potrivit legislatiei in vigoare, sa primeasca donatii in folosul Bisericii, care, la randul sau, cu adresa nr. 2009/23 februarie 1880, a predat-o Mitropoliei, spre a fi inscrisa in inventarul Catedralei si folosita ca odor pentru mostele Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou.

Aceasta racla, care adaposteste si astazi moastele Sfantului Dimitrie, intregi, cu mitra de argint si coroana poleita cu aur, este si o reusita opera de arta, fiind impodobita cu scene din viata Sfantului, de o valoare spiritual-emotiva de mare intensitate.

Pe capacul raclei se afla chipul Sfantului, de marimea capacului, avand de jur-imprejur un grilaj poleit cu aur, iar pe marginea capacului 12 serafimi, 6 de o parte si 6 de cealalta parte, cu cate un mic stalp de argint intre ei. La frontispiciul raclei sunt gravate icoana Sfintei Treimi si incoronarea Maicii Domnului, iar pe partea inferioara, Arhanghelul Gavril, tinand in mana semnul Bunei Vestiri. Pe partile laterale ale raclei sunt 8 icoane infatisand scene din viata Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou, despartite prin cate un stalp de argint.

Racla este asezata pe patru picioare de argint masiv.

Toate icoanele si impodobirea raclei sunt lucrate in relief si poleite pe alocurea, unde a cerut trebuinta, cu aur.

Deasupra pe capac, la picioarele Sfantului, a fost gravata urmatoarea inscriptie: "Pentru evlavia si dragostea catre Sfantul Cuvios Dimitrie Basarabov, facutu-sa acest sicriu de argint, impodobit cum se vede, prin osteneala si cheltuiala Episcopului de Arges Ghenadie II si a catorva buni crestini, ca sa fie pomenirea urmasilor care, vazand aceasta, sa se indemne sa faca si ei alte fapte mai marete si folositoare neamului romanesc.

Acest sicriu s-a facut in zilele Mariei Sale Carol I, viteazul domn al romanilor, anul mantuirii 1879, luna decembrie, fiind ministru al cultelor dl. Vasile Boerescu, cand s-a predat acest sicriu".

Imbracamintea interioara a raclei este toata de catifea rosie, de cea mai buna calitate, cu siret ingust de fir alb pe margini si cu doua manusi poleite inauntru pentru ridicarea capacului.

In interiorul raclei, s-a fixat pe capac, dupa stramutarea moastelor Sfantului, o fasie de argint in forma de cruce de la racla cea veche, care se mai pastreaza si astazi la vesmantaria Catedralei, in asteptarea unui loc potrivit in viitorul Muzeu al Patriarhiei Romane.

O data cu racla, donatorul a oferit si doua accesorii: un pat de stejar masiv, sculptat si poleit, pentru asezarea acesteia si o cutie cu geamuri pentru conservarea ei.

Numele mesterului argintar care a realizat aceasta pretioasa lucrare artistica n-a fost gravat pe racla, dar este mentionat de episcopul Ghenadie al Argesului in corespondenta cu Ministerul Cultelor prilejuita de incheierea actului de donatie. El s-a numit Teodor Filipov si era rus de neam, fiind cunoscut si ca mester al raclei Sfintei Mucenite Filofteia de la Curtea de Arges si al ferecaturilor de argint ale unor icoane imparatesti de la diferite biserici. Venise de tanar la noi ca specialist argintar, pe la mijlocul secolului trecut, si se casatorise la Bucuresti, in 1860, cu Maria, nascuta Stefanescu, cum rezulta din insemnarea de pe verigheta de casatorie, mostenita in familie. N-ar fi exclus ca emigrarea lui sa fi fost determinata de vreo persecutie politica. Este o presupunere bazata pe faptul ca nu s-a mai intors niciodata in Rusia si nici legaturi prin corespondenta n-a intretinut cu rudele lui de acolo.

A avut o singura fata, Paraschiva, casatorita Petrescu, mama profesorului universitar Nicolae Petrescu, de la catedra de sociologie a Universitatii din Bucuresti, cum aflam de la fiul sau, dl. Miron Petrescu, pensionar al Administratiei Patriarhale, in prezent, cu serviciul la Arhiepiscopia Bucurestilor.

Teodor Filipov, argintar vestit, cu pravalie proprie in Bucuresti, care ii adusese avere si faima, iesea din comun prin personalitatea lui interesanta. Era un barbat inalt, cu parul alb, pieptanat cu carare la mijloc si plete unse cu untdelemn. Fata lui imbujorata se termina printr-o barba ingrijita. intotdeauna in redingota neagra si cu joben pe cap, facea impresia unui om distins, cum il descrie nepotul sau, profesorul Nicolae Petrescu. Vorbea stricat romaneste, iar rugaciunile si le facea intotdeauna in ruseste. Printre cartile ramase de la el, nepotul sau a gasit, alaturi de cele bisericesti, in limba rusa, si unele in limba franceza, cu caracter literar, precum Telemac de Fenelon, legata in piele, editie 1740, de unde se poate deduce ca avea si oarecare cultura apuseana.

La batranete, dupa un pelerinaj la Ierusalim, Teodor Filipov, care era peste masura de religios si foarte generos cu bisericile, carora le-a facut multe danii, a cazut in mania mistica, isi petrecea timpul cercetand bisericile, discutand cu preotii sau faurind icoane dupa ideile sale religioase. Din aceste preocupari a rezultat o icoana reprezentand Sfanta Treime, pe care a descnat-o singur si apoi a reprodus-o pe carton in mai multe exemplare, daruind-o inramata la diferite biserici si unor case particulare din Bucuresti si provincie. Un exemplar din aceasta icoana, noteaza profesorul Nicolae Petrescu in memoriile sale, s-ar afla in altarul Bisericii Sfantul Dimitrie (Posta) din Capitala. Icoana era iscalita: "Teodor Filipov - rus argintar". S-a si fotografiat cu aceasta icoana conceputa de el, pe care o socotea rezultatul unei viziuni ce ar fi avut-o in momentele sale de extaz religios, cum afirma C. Dinescu, in Psihologia calugarului (1898), citat de Eugen Lovinescu, in Antologia scriitorilor ocazionali.

A trait 70 de ani si a decedat in iulie 1895.

Mentionam, in incheiere, ca in anul 1934, cu prilejul restaurarii Catedralei patriarhale, prin purtarea de grija a patriarhului Miron Cristea, racla Sfantului Cuvios Dimitrie a fost asezata intr-o nisa special amenajata in peretele din stanga pronaosului, lucrare executata, dupa planul arhitectului Ion Traianescu, de antrepriza inginer Aurel Iovanovici din Bucuresti.

Aceasta nisa, care ofera larg acces credinciosilor la moastele Sfantului, este ea insasi o lucrare deosebita, fiind realizata din piatra naturala si marmura alba si impodobita cu ornamente si decoratiuni artistic executate. Racla cu moastele Sfantului Cuvios Dimitrie, asezata in scobitura nisei, pe un piedestal de marmura alba, este strajuita de 6 faclii de bronz, cu becuri in forma de lumanare si de 12 candele fixate de cornise, iar pe perete, deasupra raclei, este icoana Sfantului, in marime naturala.

In toate zilele anului, dar mai ales la 27 octombrie, cand este praznuit Sfantul Cuvios Dimitrie cel Nou, patronul si ocrotitorul orasului Bucuresti, crestini de toate varstele si de toate starile vin in numar mare la racla cu moastele sale din Catedrala patriarhala, spre a-l cinsti cu evlavie si a primi ajutor in nevoi de la acest parinte bun si fierbinte rugator pentru toti catre Domnul.

sursa crestin ortodox

Doi sfinti cu numele Dimitrie

                                Doi sfinti cu numele Dimitrie


Se intampla adesea, ca cei doi sfinti cu numele Dimitrie sa fie confundati. Sunt persoane care stiu ca la Catedrala Patriarhala din Bucuresti, sunt prezente moastele Sfantului Dimitrie. Daca intrebi ale carui Dimitrie, nu putine sunt cazurile cand se raspunde gresit. Acest lucru vine pe de o parte din coincidenta de nume, dar si din faptul ca unul este sarbatorit pe data de 26 octombrie, iar celalalat pe data de 27 octombrie. Pentru a nu-i mai confunda, precizam ca Sfantul Mare Mucenic Dimitrie este o persoana distincta de Cuviosul Dimitrie Basarabov.

Sfantul Mare Mucenic Dimitrie - este cinstit pe data de 26 octombrie. A trait in timpul domniei imparatilor Maximian si Diocletian. Din viata sa, inscrisa in Sinaxare, aflam ca a fost fiul prefectului din Tesalonic. Datorita calitatilor sale, este numit dupa moartea tatalui sau, guvernator al Tesalonicului. Tinand seama de faptul ca Dimitrie nu a ascuns ca este crestin, a fost intemnitat. In vremea aceea, crestinii erau trimisi ca pedeapsa, sa lupte cu gladiatorii. In aceste lupte, crestinii erau victime sigure. Potrivit traditiei, Nestor - un tanar crestin, cere binecuvantarea de la Sfantul Dimitrie sa-l omoare pe Lie, gladiatorul favorit al imparatului, pentru a pune capat luptelor sangeroase. Dimitrie il va insemna cu semnul sfintei cruci pe frunte si ii va spune: "Du-te si pe Lie il vei birui, iar pe Hristos Il vei marturisi". Prin rugaciunele Sfantului Dimitrie, Nestor reuseste sa-l strapunga cu lancea pe Lie. La finalul acestei lupte, imparatul Maximian porunceste ca lui Nestor sa i se taie capul, iar Dimitrie sa fie strapuns cu sulitele. Din trupul lui Dimitrie, nu a curs sange, ci mir tamaduitor de boli.

Conform cercetarilor, Sfantul Dimitrie a fost martirizat la Sirmium (Sremska Mitrovita, in Serbia), iar moastele sale au fost aduse in Tesalonic, pe 26 octombrie 413. Biserica actuala in care se afla moastele Sfantului Mucenic Dimitrie a fost construita la putin timp de la incendiul bisericii ridicate de guvernatorul Leontie, din anii 626-634. A fost transformata in moschee in anul 1493 si redata cultului crestin in 1912.
Sfantul Cuvios Dimitrie Basarabov - este sarbatorit pe 27 octombrie. S-a nascut in satul Basarabi, la sud de Dunare (in Bulgaria). A trait in secolul al XIII-lea, in timpul "imperiului" vlaho-bulgar de la Tarnovo, intemeiat de fratii Petru si Asan. Iubind viata ascetica, se va retrage intr-o pestera. Nu stim cat timp s-a nevoit in aceasta pestera si nici cand a trecut la cele vesnice. Traditia spune ca inainte de a muri, s-a asezat singur intre doua lespezi de piatra, ca intr-un sicriu, fiind acoperit in timp de apele raului. Moastele sale au ramas multa vreme sub ape, pana cand o copila care patimea de duh necurat a avut o revelatie: i s-a aratat Sfantul Dimitrie Basarabov, care i-ar fi spus: "Daca parintii tai ma vor scoate din apa, eu te voi tamadui". Parintii vor merge la locul indicat in vis, langa raul Lom, si vor gasi trupul neputrezit al sfantului intre doua pietre.
Moastele Cuviosului Dimitrie vor fi duse si asezate in biserica din Basarabi. Au stat in aceasta biserica pana in timpul razboiului ruso-turc (1768-1774). Generalul rus Petru Salticov, trecand prin satul Basarabov, a luat moastele cu intentia de a le trimite in Rusia, insa, la rugamintea lui Hagi Dimitrie, negustor de origine macedoromana, precum si a mitropolitului Grigorie II al Tarii Romanesti, le-a daruit poporului roman.Moastele au fost asezate cu cinste, in iunie 1774, in actuala catedrala patriarhala din Bucuresti.
Mentionam ca racla cu moastele Cuviosului Dimitrie a fost scoasa in procesiune pe strazile Bucurestiului de mai multe ori. Astfel, in 1815, din porunca domnitorului Caragea, pentru a se pune capat epidemiei de ciuma, in 1831, la cererea generalului Paul Kiseleff, in speranta opririi epidemiei de holera si in 1827, in timpul lui Grigore Ghica, pentru ploaie. Generalizarea cultului Cuviosului Dimitrie a fost hotarata in sedintele Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, dintre anii 1950-1955.