Powered By Blogger

vineri, 18 martie 2011

Rugaciunea in Postul Mare

Pentru cei care au puterea sa faca din acest post un drum spre lumina, publicam  Cele Sapte Plansuri ale Sfantului Efrem Sirul, de citit in fiecare seara pe parcursul postului. Pentru a ne ajuta sa ne incalzim inima la inceputul acestei incercari din care vom iesi fie morti, fie inviati impreuna cu Hristos, Biserica a randuit ca in prima saptamana din post publicam sa se citeasca si Canonul cel Mare al Sfantului Andrei Criteanul. Speranta noastra  este ca veti ajunge in fiecare zi la biserica pentru a-l asculta cu genunchii plecati.
In prima saptamana din Postul Mare  de luni pana joi la biserica noastra s-au oficiat  Slujbele Canonului cel Mare in prezenta a numerosi credinciosi.
În cuvântul de învăţătură preotii au vorbit despre conţinutul şi semnificaţiile Canonului Sfântului Andrei Criteanul.

Canonul  de pocăinţă este deodată o rugăciune insistentă prin care noi cerem mila lui Dumnezeu şi iertarea greşelilor noastre. În acelaşi timp această cântare extraordinară este şi o lecţie duhovnicească pentru noi întrucât Sfântul Andrei Criteanul ne pune în fiecare din aceste patru zile în care se citeşte canonul său în prima săptămână a postului o mulţime de pilde, de oameni virtuoşi din Vechiul şi Noul Testament. De asemenea, pune înaintea noastră şi paginile unor oameni care s-au îndepărtat de Dumnezeu. Iar îndemnul fiecărui tropar din canonul Sfântului Andrei Criteanul este acela de a urma pildele drepţilor şi ale sfinţilor înmulţind şi noi în perioada aceasta virtutea, rugăciunea, smerenia, umilinţa, postul şi să ne ferim cu osârdie de pildele sau exemplele negative ale celor care au pierdut mântuirea din cauza îndepărtării lor de Dumnezeu .

Sfântul Andrei Criteanul subliniază, în Canonul său, necesitatea pocăinţei, fără de care nu poate exista restaurare şi, respectiv, îndumnezeire. În acest sens, este făcuta  o centralizare a faptelor biblice - vechi şi nou-testamentare -, toate rememorate cu profundă durere şi străpungere a inimii. Fiecare faptă la care s-a făcut părtaş omul: crearea, neascultarea şi căderea, alungarea din rai, durerea pricinuită de păcat şi aşteptarea mântuirii, precum şi răscumpărarea săvârşită de Hristos, este individualizată şi personalizată. Ele se transformă în faptele fiecăruia dintre noi: crearea mea, căderea mea, răscumpărarea mea.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu