Slujire arhierească la Hramul Bisericii „Sfântul Sfintit MucenicHaralambie”

Pe data de  10 februarie Biserica Ortodoxa i-a praznuit pe Sfantul Sfintitul Mucenic Haralambie . Cu acest prilej, Inaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a savarsit Sfanta Liturghie la biserica noastra ,singura de altfel din municipiul Constanta care poarta hramul Sfantului Haralambie . 

Raspunsurile liturgice au fost date de corala barbateasca „Armonia” a Arhiepiscopiei Tomisului,iar Corul de copii "Sfantul Haralambie" a  avut   pregatite cateva cantecele deosebite pentru acest eveniment,iar vremea a tinut cu credinciosii care au venit in numar mare sa ia parte la Sfanta Liturghie sa se roage si sa se inchine la Sfintele Moaste ale Sfantului Sfintit Mucenic Haralambie si ale Sfintei Filofteia.

Sf.Mc.Haralambie este socotit drept izbăvitor de boli,necazuri şi de molime . Moaştele Sf.Mc.Haralambie, au fost aduse din Moldova si  donate bisericii din Hălăuceşti de către boierul Alexandru Iordache Balş, cel care a ctitorit biserica între anii 1845-1847.

Tot in aceasta zi Biserica Ortodoxa le pomeneste pe Sfintele Mucenite si Fecioare:Valentina si  Enata alaturi de  Mucenicul Pavel.

Dintre aceste două fecioare, Enata era din ţinutul Gaza, iar Valentina din Cezareea. Când ighemonul Firmilian sta la judecată, a fost adusă viteaza fecioară Enata, care fiind întrebată dacă se leapădă de Hristos, şi ea mărturisind că Hristos este Dumnezeu, a fost chinuită cumplit. Atunci cinstita Valentina şi ea fecioară fiind şi nesuferind să vadă neomenia şi cruzimea celor săvârşite, s-a umplut de îndrăzneală, şi când i s-a poruncit ca să aducă jertfă idolilor, căci acolo lângă scaunul de judecată, se găsea un jertfelnic, ea l-a izbit cu picioarele şi l-a surpat împreună cu focul ce era pe el. Atunci tiranul mânuindu-se, a chinuit-o cumplit şi pe ea. Şi încetând a le mai chinui, a hotărât să fie arse în foc. După aceasta a fost adus la pătimire sfântul Pavel. Şi după ce a suferit mai multe chinuri şi s-a arătat mai presus de patimi, cu harul lui Hristos, a fost osândit la moarte de sabie. Iar el, mulţumind lui Dumnezeu şi rugându-se pentru cei de o credinţă cu el, a primit tăierea cinstitului sãu cap, dându-şi duhul în mâinile lui Dumnezeu.