Rugaciunile incepatoare:
In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru Numele Tau.
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se Numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.
Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.
Condacele si Icoasele:
Condacul 1:
Aparatoare Doamna, pentru biruinta, multumiri, izbavindu-ne din nevoi, aducem tie, Nascatoare de Dumnezeu, noi, robii tai. Ci, ca ceea ce ai stapînire nebiruita, slobozeste-ne din toate nevoile, ca sa strigam Tie: Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara!
Icosul 1:
Îngerul cel mai întîistatator, din cer a fost trimis sa zica Nascatoarei de Dumnezeu: Bucura-te! Si împreuna cu glasul cel netrupesc, vazîndu-Te pe Tine, Doamne, întrupat, s-a spaimîntat si a strigat catre Dînsa unele ca acestea:
Bucura-te, cea prin care rasare bucuria;
Bucura-te, cea prin care piere blestemul;
Bucura-te, chemarea lui Adam celui cazut;
Bucura-te, izbavirea lacrimilor Evei;
Bucura-te, înaltime, întru care anevoie se suie gîndurile omenesti;
Bucura-te, adîncime, care nu te poti vedea lesne cu ochii îngeresti;
Bucura-te, ca esti scaun Împaratului;
Bucura-te, ca porti pe Cel ce poarta toate;
Bucura-te, steaua, care arati Soarele;
Bucura-te, pîntecele dumnezeiestii întrupari;
Bucura-te, cea prin care se înnoieste faptura;
Bucura-te, cea prin care prunc se face Facatorul;
Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara!
Condacul 2:
Vazîndu-se pe sine Sfînta întru curatie, a zis lui Gavriil cu îndraznire: glasul tau preamarit se arata a fi cu anevoie primit sufletului meu; cum vestesti mie nastere cu zamislire fara samînta, strigînd: Aliluia!
Icosul 2:
Întelesul cel greu de patruns cautînd Fecioara sa-L înteleaga, a strigat catre cel ce slujea: Din pîntece curat, cum este cu putinta sa se nasca fiu, spune-mi? Iar el a zis catre ea, cu frica, strigînd asa:
Bucura-te, tainuitoarea sfatului celui nespus;
Bucura-te, încredintarea celor ce au trebuinta de tacere;
Bucura-te, începatura minunilor lui Hristos;
Bucura-te, capul poruncilor Lui;
Bucura-te, scara cerului, pe care S-a pogorît Dumnezeu;
Bucura-te, pod, care treci la cer pe cei de pe pamînt;
Bucura-te, minune, care de îngeri esti mult slavita;
Bucura-te, ceea ce esti rana de mult plîns a diavolilor;
Bucura-te, ceea ce ai nascut lumina cea neapusa;
Bucura-te, ceea ce n-ai învatat pe nici unul în ce chip a fost;
Bucura-te, ceea ce covîrsesti mintea celor întelepti;
Bucura-te, ceea ce luminezi gîndurile celor credinciosi;
Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara!
Condacul 3:
Puterea Celui de sus a umbrit atunci, spre zamislire, pe ceea ce nu stia de nunta, si pîntecele ei cel cu buna roada, ca o tarina dulce, l-a aratat tuturor celor ce vor sa secere mîntuire, cînd vor striga asa: Aliluia!
Icosul 3:
Avînd Fecioara primit în pîntece pe Dumnezeu, a alergat la Elisabeta; iar pruncul aceleia, îndata cunoscînd închinarea ei, s-a bucurat, si cu saltarile în pîntece, ca prin niste cîntari, a strigat catre Nascatoarea de Dumnezeu:
Bucura-te, vita mladitei celei nevestejite;
Bucura-te, cîstigarea rodului celui fara de moarte;
Bucura-te, ceea ce ai lucrat pe Lucratorul cel iubitor de oameni;
Bucura-te, ceea ce ai nascut pe Saditorul vietii noastre;
Bucura-te, brazda, care ai crescut înmultirea milelor;
Bucura-te, masa, care porti îndestularea milostivilor;
Bucura-te, ceea ce înfloresti Raiul desfatarii;
Bucura-te, ceea ce gatesti adapostire sufletelor;
Bucura-te, tamîia rugaciunii celei primite;
Bucura-te, curatia a toata lumea;
Bucura-te, voia cea buna a lui Dumnezeu catre noi, cei muritori;
Bucura-te, îndraznirea celor muritori catre Dumnezeu;
Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara!
Condacul 4:
Vifor de gînduri necuviincioase avînd în sine, înteleptul Iosif s-a tulburat, uitîndu-se spre tine cea neamestecata cu nunta, gîndind ca esti furata de nunta, ceea esti fara de prihana; iar daca a cunoscut ca zamislirea ta este de la Duhul Sfînt, a zis: Aliluia!
Icosul 4:
Au auzit pastorii pe îngeri laudînd venirea lui Hristos în trup si, alergînd ca la un pastor, L-au vazut pe Acesta ca pe un Miel fara de prihana în bratele Mariei, pe care laudînd-o au zis:
Bucura-te, Maica Mielului si a Pastorului;
Bucura-te, staulul oilor cuvîntatoare;
Bucura-te, ceea ce esti muncire pentru vrajmasii cei nevazuti;
Bucura-te, ceea ce deschizi usile Raiului;
Bucura-te, ca cele ceresti se bucura cu cele pamîntesti;
Bucura-te, ca cele pamîntesti dantuiesc împreuna cu cele ceresti;
Bucura-te, gura Apostolilor cea fara de tacere;
Bucura-te, îndraznirea cea nebiruita a purtatorilor de chinuri;
Bucura-te, temeiul cel tare al credintei;
Bucura-te, cunostinta harului cea luminoasa;
Bucura-te, cea prin care s-a golit iadul;
Bucura-te, cea prin care noi ne-am îmbracat cu slava;
Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara!
Condacul 5:
Steaua cea cu dumnezeiasca mergere vazînd-o magii, au mers pe urma luminii ei; si, tinînd-o ca pe o faclie, cu dînsa cautau pe Împaratul cel Tare; si, ajungînd pe Cel neajuns, s-au bucurat strigîndu-I: Aliluia!
Icosul 5:
Au vazut pruncii haldeilor în mîinile Fecioarei pe Cel ce a zidit pe oameni cu mîna; si, cunoscîndu-L a fi Stapîn, macar de a si luat chip de rob, s-au grabit cu daruri a-I sluji Lui si a striga celei binecuvîntate:
Bucura-te, Maica stelei celei neapuse;
Bucura-te, raza zilei celei de taina;
Bucura-te, ceea ce ai stins cuptorul înselaciunii;
Bucura-te, ceea ce luminezi pe tainuitorii Treimii;
Bucura-te, ceea ce ai lepadat dintru dregatorie pe tiranul cel fara de omenie;
Bucura-te, ceea ce ai aratat pe Domnul Hristos iubitorul de oameni;
Bucura-te, ceea ce ne-ai izbavit din slujirea cea idoleasca;
Bucura-te, ceea ce ne curatesti de lucrurile cele întinate;
Bucura-te, ceea ce ai stins închinaciunea focului;
Bucura-te, ceea ce ne-ai izbavit de vapaia patimilor;
Bucura-te, îndreptatoarea întelepciunii celor credinciosi;
Bucura-te, veselia tuturor neamurilor;
Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara!
Condacul 6:
Vestitori purtatori de Dumnezeu facîndu-se magii, s-au întors în Babilon, savîrsind proorocia Ta; si, marturisindu-Te pe Tine, Hristoase, tuturor au lasat pe Irod ca pe un mincinos, ca nu stia sa cînte: Aliluia!
Icosul 6:
Stralucind Tu în Egipt lumina adevarului, ai izgonit întunericul minciunii; ca idolii lui, Mîntuitorule, nerabdînd taria Ta, au cazut; iar cei ce s-au izbavit de dînsii strigau catre Nascatoarea de Dumnezeu:
Bucura-te, îndreptarea oamenilor;
Bucura-te, caderea diavolilor;
Bucura-te, ceea ce ai calcat ratacirea înselaciunii;
Bucura-te, ceea ce ai vadit înselaciunea idoleasca;
Bucura-te, mare, care ai înecat pe faraonul cel netrupesc;
Bucura-te, piatra, care ai adapat pe cei însetati de viata;
Bucura-te, stîlp de foc, care povatuiesti pe cei dintru întuneric;
Bucura-te, acoperamîntul lumii, cel mai lat decît norul;
Bucura-te, hrana cea în loc de mana;
Bucura-te, slujitoarea desfatarii celei Sfinte;
Bucura-te, pamîntul fagaduintei;
Bucura-te, cea dintru care curge miere si lapte;
Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara!
Condacul 7:
Vrînd Simeon sa se mute din acest veac înselator de acum, Te-ai dat lui ca un prunc, dar Te-ai facut cunoscut lui si ca Dumnezeu desavîrsit; pentru aceea s-a mirat de întelepciunea Ta cea nespusa, strigînd: Aliluia!
Icosul 7:
Aratat-a faptura noua, aratîndu-Se Facatorul noua, celor ce suntem facuti de Dînsul, rasarind din pîntecele cel fara de samînta si pazindu-l întreg, precum a fost, ca, vazînd minunea, sa o laudam pe Dînsa, strigînd:
Bucura-te, floarea nestricaciunii;
Bucura-te, cununa înfrînarii;
Bucura-te, ceea ce ai stralucit chipul învierii;
Bucura-te, ceea ce ai aratat viata îngereasca;
Bucura-te, pomul cel cu luminoasa roada, din care se hranesc credinciosii;
Bucura-te, copacul cel înfrunzit cu buna umbra, sub care multi se acopera;
Bucura-te, ceea ce ai purtat în pîntece pe Povatuitorul celor rataciti;
Bucura-te, ceea ce ai nascut pe Izbavitorul celor robiti;
Bucura-te, îmblînzirea Judecatorului celui drept;
Bucura-te, iertarea a multor gresiti;
Bucura-te, haina celor goi de îndrazneala;
Bucura-te, dragostea care biruieste toata dorirea;
Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara!
Condacul 8:
Vazînd nastere straina sa ne înstrainam din lume, mutîndu-ne mintea la cer; ca pentru aceasta Dumnezeu cel preaînalt pe pamînt S-a aratat om plecat, vrînd sa traga la înaltime pe cei ce striga Lui: Aliluia!
Icosul 8:
Cu totul a fost între cei de jos, iar de cei de sus, nicicum nu S-a departat Cuvîntul cel necuprins; ca dumnezeiasca pogorîre a fost, iar nu mutare din loc, si nastere din Fecioara primitoare de Dumnezeu, care aude acestea:
Bucura-te, încaperea lui Dumnezeu celui neîncaput;
Bucura-te, usa tainei celei de cinste;
Bucura-te, auzirea cea cu nepricepere a celor necredinciosi;
Bucura-te, lauda cea fara de îndoire a celor credinciosi;
Bucura-te, caruta cea preasfînta a Celui ce este pe heruvimi;
Bucura-te, salasul cel preaslavit al Celui ce este pe serafimi;
Bucura-te, cea care ai adunat cele potrivnice întru una;
Bucura-te, ceea ce ai împreunat fecioria si nasterea;
Bucura-te, cea prin care s-a dezlegat calcarea poruncii;
Bucura-te, cea prin care s-a deschis Raiul;
Bucura-te, cheia împaratiei lui Hristos;
Bucura-te, nadejdea bunatatilor celor vesnice;
Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara!
Condacul 9:
Toata firea îngereasca s-a minunat de lucrul cel mare al întruparii Tale; ca pe Cel neapropiat, ca Dumnezeu, L-a vazut om apropiat tuturor, petrecînd împreuna cu noi si auzind de la toti: Aliluia!
Icosul 9:
Pe ritorii cei mult vorbitori îi vedem tacînd ca niste pesti fara de glas, despre tine, Nascatoare de Dumnezeu; ca nu se pricep sa spuna în ce chip si fecioara ai ramas si ai putut naste. Iar noi, minunîndu-ne de o minune ca aceasta, cu credinta strigam:
Bucura-te, salasul Întelepciunii lui Dumnezeu;
Bucura-te, comoara rînduielii Lui;
Bucura-te, ceea ce arati pe filosofi neîntelepti;
Bucura-te, ceea ce ai vadit pe cei mesteri la cuvînt a fi necuvîntatori;
Bucura-te, ca au înnebunit întrebatorii cei cumpliti;
Bucura-te, ca s-au vestejit facatorii de basme;
Bucura-te, ceea ce ai rupt vorbele cele încurcate ale atenienilor;
Bucura-te, ceea ce ai umplut mrejele pescarilor;
Bucura-te, ceea ce ne-ai tras din adîncul necunostintei;
Bucura-te, ceea ce pe multi i-ai luminat la minte;
Bucura-te, corabia celor ce vor sa se mîntuiasca;
Bucura-te, limanul celor ce umbla cu corabiile acestei vieti;
Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara!
Condacul 10:
Vrînd sa mîntuiasca lumea, Împodobitorul tuturor a venit la ea, asa cum Însusi fagaduise; si, pastor fiind, ca Dumnezeu, pentru noi S-a aratat om ca noi; caci cu asemanarea chemînd pe cel asemenea, ca un Dumnezeu, aude: Aliluia!
Icosul 10:
Zid esti fecioarelor, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, si tuturor celor ce alearga la tine; ca Facatorul cerului si al pamîntului te-a gatit pe tine, Curata, salasluindu-Se în pîntecele tau si învatînd pe toti sa strige:
Bucura-te, turnul fecioriei;
Bucura-te, usa mîntuirii;
Bucura-te, începatoarea prefacerii celei întelegatoare;
Bucura-te, datatoarea bunatatii celei dumnezeiesti;
Bucura-te, ca tu ai înnoit pe cei zamisliti cu rusinea;
Bucura-te, ca tu ai învatat pe cei furati de minte;
Bucura-te, ceea ce ai stricat pe stricatorul gîndurilor;
Bucura-te, ceea ce ai nascut pe Semanatorul curatiei;
Bucura-te, camara nuntii celei fara de samînta;
Bucura-te, ceea ce ai împreunat cu Domnul pe cei credinciosi;
Bucura-te, ceea ce între fecioare singura ai fost buna hranitoare de prunc;
Bucura-te, camara cea împodobita a sufletelor Sfintilor;
Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara!
Condacul 11:
Împarate Sfinte, de Ti-am aduce cîntari si psalmi la numar întocmai ca nisipul, nimic nu plinim cum se cuvine, caci se biruieste toata cîntarea care se îndreapta catre multimea milelor Tale celor multe, pe care le-ai dat celor ce-Ti striga Tie: Aliluia!
Icosul 11:
Faclie primitoare de lumina, aratata celor ce sînt întru întuneric, o vedem pe Preasfînta Fecioara; ca, aprinzînd în sine Focul cel netrupesc, îndrepteaza spre cunostinta cea dumnezeiasca pe toti, si lumineaza mintea cu raza si cu chemarea se cinsteste cu acestea:
Bucura-te, raza Soarelui celui întelegator;
Bucura-te, raza Luminii celei neapuse;
Bucura-te, fulgerul care luminezi sufletele;
Bucura-te, ceea ce îngrozesti pe vrajmasi ca un tunet;
Bucura-te, ca dintru tine a rasarit stralucirea cea cu multa lumina;
Bucura-te, ca ai izvorît raul care curge cu ape multe;
Bucura-te, ceea ce ai zugravit chipul colimvitrei;
Bucura-te, ceea ce curatesti întinaciunea pacatului;
Bucura-te, baie, care speli constiinta;
Bucura-te, paharul, care dregi bucuria;
Bucura-te, mireasma mirosului celui bun al lui Hristos;
Bucura-te, viata veseliei celei de taina;
Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara!
Condacul 12:
Vrînd sa dea har datoriilor celor de demult, dezlegatorul tuturor datoriilor omenesti a venit singur la cei ce se departasera de harul Lui, si, spargînd zapisul, aude de la toti: Aliluia!
Icosul 12:
Cîntînd nasterea ta, te laudam toti, ca pe o Biserica însufletita, Nascatoare de Dumnezeu; ca, locuind în pîntecele tau, Domnul, Care tine toate cu mîna, a Sfintit, a slavit si a învatat pe toti sa strige catre tine:
Bucura-te, locasul lui Dumnezeu-Cuvîntul;
Bucura-te, SFANTA, ceea ce esti mai mare decît Sfintii;
Bucura-te, chivot poleit cu Duhul;
Bucura-te, comoara vietii cea neîmputinata;
Bucura-te, coroana cea scumpa a împaratilor celor credinciosi;
Bucura-te, lauda cea de cinste a preotilor celor cuviosi;
Bucura-te, stîlpul Bisericii cel neclintit;
Bucura-te, zidul împaratiei cel nebiruit;
Bucura-te, cea prin care se înalta biruintele;
Bucura-te, cea prin care cad vrajmasii;
Bucura-te, tamaduirea trupului meu;
Bucura-te, izbavirea sufletului meu;
Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara!
Condacul 13: (acest condac se zice de trei ori)
O, Maica prealaudata, care ai nascut pe Cuvîntul, Cel ce este mai SFANT decît toti Sfintii, primind acest dar de acum, izbaveste de toata ispita si scoate din munca ce va sa fie, pe toti cei ce-ti cînta: Aliluia!
Apoi se zice iarasi Icosul 1:
Îngerul cel mai întîistatator, din cer a fost trimis sa zica Nascatoarei de Dumnezeu: Bucura-te! Si împreuna cu glasul cel netrupesc, vazîndu-Te pe Tine, Doamne, întrupat, s-a spaimîntat si a strigat catre Dînsa unele ca acestea:
Bucura-te, cea prin care rasare bucuria;
Bucura-te, cea prin care piere blestemul;
Bucura-te, chemarea lui Adam celui cazut;
Bucura-te, izbavirea lacrimilor Evei;
Bucura-te, înaltime, întru care anevoie se suie gîndurile omenesti;
Bucura-te, adîncime, care nu te poti vedea lesne cu ochii îngeresti;
Bucura-te, ca esti scaun Împaratului;
Bucura-te, ca porti pe Cel ce poarta toate;
Bucura-te, steaua, care arati Soarele;
Bucura-te, pîntecele dumnezeiestii întrupari;
Bucura-te, cea prin care se înnoieste faptura;
Bucura-te, cea prin care prunc se face Facatorul;
Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara!
si Condacul 1:
Aparatoare Doamna, pentru biruinta, multumiri, izbavindu-ne din nevoi, aducem tie, Nascatoare de Dumnezeu, noi, robii tai. Ci, ca ceea ce ai stapînire nebiruita, slobozeste-ne din toate nevoile, ca sa strigam Tie: Bucura-te, Mireasa, pururea Fecioara!
Dupa aceea zicem aceasta rugaciune:
Rugaciune catre Preasfînta Nascatoare de Dumnezeu:
Preacurata Doamna, Stapîna de Dumnezeu Nascatoare Fecioara, care poti face tot binele, primeste aceste daruri, care se cuvin numai tie, de la noi, nevrednicii robii tai, ceea ce esti aleasa din toate neamurile, si te-ai aratat mai înalta decît toate fapturile ceresti si pamîntesti. Caci pentru tine a fost cu noi Domnul puterilor; si prin tine am cunoscut pe Fiul lui Dumnezeu, si ne-am învrednicit Sfîntului Lui Trup si Preacuratului Lui Sînge. Pentru aceea fericita esti întru neamurile neamurilor, ceea ce esti de Dumnezeu fericita, mai luminata decît Heruvimii si mai cinstita decît Serafimii fiind.
Si acum, Preasfînta Stapîna de Dumnezeu Nascatoare Fecioara întru tot cîntata, nu înceta a te ruga pentru noi, nevrednicii robii tai, ca sa ne izbavim de tot sfatul celui înselator, si de toata primejdia si sa fim paziti nevatamati de toata lovirea cea înveninata a diavolului; ci pîna la sfîrsit cu rugaciunile tale, pazeste-ne pe noi neosînditi. Ca întru paza si cu ajutorul Tau fiind mîntuiti, slava, lauda, multumita si închinaciune, pentru toate sa înaltam unuia în Treime Dumnezeu, Ziditorul tuturor, acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu