In legatura cu femeia samarineanca, e scris ca acea femeie care L-a intalnit pe Domnul Hristos la fantana lui Iacob, in Sihar, s-a minunat de Domnul Hristos. Si-a dat seama ca are in fata un om deosebit, un proroc trimis de Dumnezeu. Si fiind convinsa de aceasta, avand credinta aceasta, s-a dus la cetatenii din Sihar - la concetatenii ei -si le-a spus: Veniti, veniti la fantana lui Iacob ca este un om care mi-a spus mie toate, e un om deosebit. Atata stia femeia aceasta samarineanca. Oamenii au pornit sa-L vada pe omul acela deosebit, pe prorocul acela care i-a spus femeii samarinence toate cate a facut. Si L-au vazut pe Domnul Hristos, si s-au bucurat de Domnul Hristos.
Si pentru ca s-au bucurat de El, au staruit sa ramana la ei. Si Domnul Hristos a ramas la ei doua zile. Si dupa aceea i-au spus femeii samarinence: „ Credem nu numai pentru cuvantul tau, caci noi insine am auzit si stim ca Acesta este cu adevarat Hristosul, Mantuitorul lumii” (In. 4,42). Asadar oamenii din Sihar au crezut mai intai pentru cuvantul femeii, dar nu au ramas numai la credinta pe care au putut-o avea prin cuvantul femeii, ci au ajuns la o credinta inaintata, asa ca au putut spune catre femeie: Acum credem nu numai pentru cuvantul tau. Am crezut numai pentru cuvantul tau, te-am ascultat, am iesit la fantana lui Iacob, l-am intalnit pe Acela despre care spui tu ca ti-a spus toate si de acum credem in El pentru ca avem o experienta a noastra, o credinta a noastra.
Credinta noastra a inceput cu credinta ta si dupa aceea a inaintat credinta prin experienta noastra. Cuvantul tau care a fost pentru noi prilej de a ne intalni cu Mantuitorul lumii, dar acum avem noi o credinta a noastra, mai presus de credinta pe care o aveam numai pentru cuvantul tau. Noi insine stim, am cunoscut, simtim, credem, suntem convinsi, si suntem incredintati deplin prin Acesta pe care L-ai vazut tu ca pe un om deosebit, care este Fiul lui Dumnezeu, Mantuitorul lumii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu