Troparul Sfintei Muceniţe Glicheria
Mieluşeaua Ta, Iisuse, Glicheria, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc, și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuiește sufletele noastre.
Pomenirea Sfintei Muceniţe Glicheria
Glicheria a fost fiica unui guvernator roman. Ajungînd săracă după moartea tatălui ei, Glicheria s-a stabilit în cetatea Traianopolis din Tracia. Sub domnia răului împărat Antoninus, Glicheria a fost pusă să aducă jertfe înaintea idolului lui Zeus. Glicheria şi-a desenat semnul Sfintei Cruci pe frunte, şi atunci cînd prefectul Sabinus a întrebat-o unde îi este candela (căci cei care aduceau jertfă idolului trebuiau să poarte candele în mîini), Glicheria a arătat cu degetul spre fruntea ei şi a zis: „Aceasta este candela mea.” La rugăciunile ei un fulger a lovit statuia lui Zeus şi a sfărîmat-o la pămînt. Prefectul, înfuriat, a poruncit să fie biciuită şi aruncată în temniţă. El a pecetluit uşile temniţei, în scopul ca nimeni să nu poată pătrunde la ea şi de a o omorî pe fecioara Glicheria prin înfometare. Dar îngerul Domnului s-a pogorît în temniţă şi i-a adus ei hrană din cer. După oarecare timp, cînd prefectul a socotit că Glicheria trebuie deja să fi murit de foame, el a dischis uşile temniţei şi a rămas uluit să o vadă pe fecioara vie, sănătoasă, luminoasă şi fericită. Martor al acestei minuni, temnicerul Laodicius L-a mărturisit cu glas mare înaintea prefectului pe Hristos Dumnezeu, lucru pentru care a fost omorît imediat, prin tăierea capului. După aceasta Glicheria a fost aruncată într-un cuptor de foc, dar a rămas nevătămată de el. Stînd în mijlocul focului şi aducîndu-şi aminte de cei trei tineri din cuptorul de foc din Babilon, Glicheria a lăudat pre Domnul. Dar ieşind vie de acolo, ea a fost în cele din urmă aruncată la lei. Rugîndu-se lui Dumnezeu, această sfîntă muceniţă fecioară şi-a dat sufletul în mîinile lui Dumnezeu, pentru Care a îndurat cu vitejie multe chinuri. Ea a luat mucenicia cu cinste la anul 177. Din sfintele ei moaşte curgea mir înmiresmat, care vindeca tot felul de bolnavi ce sufereau de boli grele.
Pomenirea Sfântului Mucenic Alexandru
Acest sfînt Alexandru a fost de neam slav. Tînăr de optsprezece ani fiind şi soldat în armata imperială a lui Maximilian, el a refuzat să execute porunca împăratului de a da onorul statuilor Romane. De aceea el a fost predat căpitanului Tiberian, care avea sarcina fie de a-1 convinge pe Alexandru să se lepede de Hristos, fie să-1 tortureze pentru aceasta, şi chiar să-1 omoare. Cum toată munca de convingere a lui Tiberian a fost zadarnică, Tiberian 1-a luat pe Alexandru cu sine prin Macedonia, cu destinaţia Constantinopole, unde avea de îndeplinit o misiune. Alexandru a fost torturat cu cruzime prin fiecare cetate prin care au trecut, dar tot în fiecare cetate veneau la acel loc unde era el chinuit mulţime de creştini, cerîndu-i binecuvîntarea şi întărindu-1 în mucenicia lui. Pimenia, maica lui, 1-a urmat de-a lungul întregului calvar. În timpul acestui cumplit periplu, lui Alexandru de mai multe ori i s-a înfăţişat un înger al Domnului, care îi vindeca rănile şi îl întărea. La locul numit Carasura, mucenicul a făcut o minune cu rugăciunea: biruindu-se de sete, atît el cît şi escorta lui, el a făcut să curgă fîntînă de apă rece în pămînt uscat. Pe malul rîului Erghina, Tiberian a poruncit călăului să-1 decapteze pe Alexandru şi să-i arunce trupul în apă. Cînd acesta a ridicat securea deasupra capului lui Alexandru, a văzut îngerii luminoşi care îl înconjurau pre mucenicul. De spaimă călăului i-a căzut mîna în jos. Alexandru 1-a întrebat pe călău de ce i-a căzut mîna în jos, iar călăul a răspuns că deoarece a văzut nişte tineri luminoşi stînd în jurul lui. Dorind cu sete moartea şi mergerea la Hristos, Alexandru s-a rugat lui Dumnezeu ca să-i îndepărteze pe îngeri din jurul lui, astfel încît călăul să nu se mai sperie, şi să-1 poată omorî. Aşa şi-a îndeplinit acel călău misiunea, la anul 298. Pimenia a scos din ape trupul fiului ei şi 1-a îngropat cu cinste. La mormîntul acestui tînăr mucenic s-au lucrat multe vindecări. La scurt timp după martiriul lui, Alexandru s-a înfăţişat în vedenie maicii sale şi i-a vestit că în scurt timp Domnul o va chema şi pe ea la Sine.
Pomenirea Sfinţilor Preacuvioşi Ioan, Eftimie, Gheorghie şi Gabriel din Mănăstirea Ivirul din Muntele Athos
Aceşti patru Sfinţi Părinţi au fost întemeietorii faimoasei Mînăstiri Ivirul din Muntele Athos. La început Sfîntul loan s-a nevoit în Lavra Sfîntului Athanasie, iar după aceea a întemeiat această sfîntă Mînăstire, adică Ivirul. loan a trecut la cele veşnice la anul 998. Eftimie şi Gheorghie sînt cei care au tradus Sfintele Scripturi în limba georgiană. Eftimie s-a odihnit în Domnul la anul 1029, iar Gheorghie la anul 1066.Gabriel a fost găsit vrednic de primi Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii lui Dumnezeu, care a sosit în această mînăstire purtată de apele mării.
Cântare de laudă la Sfântă Muceniţă Glicheria
„Jertfeşte idolilor, Glicheria!”
Porunceşte judele nebun.
„Altminteri arsă vei fi cu foc!”
Glicheriei de jude-i e milă:
„Unul este Dumnezeu;
Iar aceştia pe care tu-i cinsteşti în mintea-ţi rătăcită, sund diavoli, biete judecător!
De ce jertfe grăieşti, omule fără minte?!
Au nu fost-a Jertfa cea de pe Golgotha,
Nu fost-a ea Jertfa înfricoşată,
Dumnezeiască şi sîngeroasă,
Ce toate sîngeroasele de după ea Le-a abolit?
Ci după acea înfricoşată Jertfa
O singură jertfa mai trebuieşte,
Pre care Domnul o cere de la noi:
Jertfa rugăciunii curate,
Pre altarul inimii jertfită;
Jertfa milostivirii, întru lucrul mîinilor nevinovate;
Jertfa credinţei, a nădejdii, a iubirii, a evlaviei.
Aceasta-i jertfa mea, o jude,
Pe care eu mă sîrguiesc înaintea Domnului Dumnezeului meu Celui Viu,
Făcătorului meu, să o aduc.
Domnul Atotsfînt astfel de jertfă doreşte,
Iar nu leşuri de animale însîngerate şi moarte.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu