Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca(1 aprilie)

Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca este sărbătorită, astăzi, 1 aprilie, în Biserica Ortodoxă. De asemenea, ea este pomenită în a cincea duminică din Postul Mare Duminica. 

Viaţa acestei cuvioase, care a trăit în a doua jumătate a secolului al IV-lea şi începutul secolului al V-lea şi a trecut la Domnul în anul 431, a fost consemnată în scris de Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului (550-638), şi a fost găsită la călugării de la Mănăstirea Sfântul Sava de lângă Iordan. „Viaţa Sfintei Maria Egipteanca ” este citită în Postul Mare, în cadrul Deniei Canonului Sfântului Andrei Criteanul din săptămâna a cincea din Postul Mare.

Conform celor consemnate de Sfântul Sofronie al Ierusalimului, la vârstă de 12 ani şi-a părăsit familia pentru a se prostitua în Alexandria. După 17 ani petrecuţi aici în desfrâu, pleacă la vârsta de 29 de ani pe o corabie la Ierusalim pentru a se prostitua, deoarece foarte mulţi egipteni şi libieni mergeau la sărbătorea Înălţării Sfintei Cruci pentru a se închina la lemnul Crucii Mântuitorului, aflat în biserica de pe Golgota ridicată de Sfânta Împărăteasă Elena. Ajungând la Ierusalim şi dorind să se închine la lemnul Sfintei Cruci, nu a reuşit să pătrundă în locaşul de cult, decât după ce s-a rugat şi s-a căit pentru păcatele sale înaintea unei icoane a Maicii Domnului, aflată în curtea bisericii. Apoi, călăuzită de Maica Domnului pleacă în pustia de dincolo de Iordan unde trăieşte în asceză. După 18 ani reuşeşte să învingă patima desfrânării. Sfântul Zosima a găsit-o atunci după 47 de ani de vieţuire pustnicească, pe când avea vârsta de 76 de ani. Sfânta i-a povestit viaţa ei şi la chemat după un an pe malurile Iordanului, pentru a se întâlni în Joia Mare. S-au revăzut, dar Maria a apărut pe malul opus al Iordanului. Pentru a-l întâlni pe Zosima, cuvioasa  a mers pe apă în mod miraculos. Maria a primit Sfânta Împărtăşanie şi a trecut înapoi Iordanul. După un an, Zosima s-a întors în apropierea Iordanului şi a găsit trupul Mariei împreună cu un mesaj scris pe nisip, în care îi cerea să o înmormânteze şi îi spunea că a murit anul anterior, imediat după primirea Sfintelor Taine. Zosima a săpat groapa pentru trupul cuvioasei, ajutat de un leu. 

Pustnicia de 47 de ani a Sfintei Maria Egipteanca e un model de pocăinţă pentru toţi creştinii.

Sfantului Mucenic Ipatie, episcopul Gangrei(31 martie)

Sfantul Ipatie s-a nascut in Cilicia si a fost episcop in Gangra. A participat la primul sinod ecumenic de la Niceea din anul 325. In timp ce se intorcea de la Constantinopol,a fost prins si batut de ereticii novatieni. O femeie din grupul acestora l-a lovit pe sfant cu o piatra in cap si in urma acestei lovituri, Sfantul Ipatie a trecut la cele vesnice. Femeia a inebunit in clipa in care a vazut moartea acestuia. Mai tarziu, a fost dusa la mormantul sfantului unde va primi vindecarea. Dupa tamaduire, aceasta femeie isi va petrece toata viata in lacrimi si rugaciune.

Tot in aceasta zi, facem pomenirea:
- Sfantului Cuvios Acachie Marturisitorul, episcopul Melitinei;
- Sfantului Cuvios Vlasie;
- Sfintilor mucenici care au marturisit in Persia: Avdas episcopul, Veniamin diaconul, noua mucenici impreuna cu ei si alti multi sfinti;
-Sfintilor 38 de mucenici;
- Sfantului Cuvios Stefan, facatorul de minuni.

Calendar Ortodox

Sfantul Cuvios Ioan Scararul (30 martie)

Sfantul Ioan Scararul a vietuit intre anii 578-649. A intrat in cinul monahal la varsta de 16 ani. Sfantul Ioan Scararul l-a avut ca povatuitor pe Cuviosul Macarie, timp de 19 ani. Dupa moartea parintelui sau duhovnicesc, Sfantul Ioan Scararul s-a retras intr-o pestera, unde a dus o viata aspra vreme de 40 de ani. A fost vreme indelungata egumen al manastirii din Muntele Sinai. El este autorul lucrarii "Scara”, carte care ne descrie viata duhovniceasca sub forma unei scari cu 30 de trepte care ne duce spre Dumnezeu. "Scara” a fost tradusa in limba romana de parintele Dumitru Staniloae si se afla cuprinsa in volumul al IX-lea al Filocaliei.

Biserica i-a inchinat Sfantului Ioan Scararul a patra duminica din Postul Sfintelor Pasti. Sfantul Ioan Scararul mai este cunoscut sub numele de Ioan Sinaitul, datorita faptului ca a fost egumen la Manastirea Sinai. Insa, pentru eruditia si cultura sa, este numit si Ioan Scolasticul. Numele de "Scararul" sau Climacus, vine de la principala sa opera, intitulata Scara Paradisului.

Sfantul Ioan Scararul a trecut la cele vesnice in anul 649.

sursa:crestinortodox

Sfantul Mucenic Marcu, episcopul Aretuselor(29 martie)

Sfantul Mucenic Marcu, episopul Aretuselor, a distrus in timpul imparatului Constantin cel Mare (306-337) mai multe temple pagane, zidind in locul lor biserici. Cand la tronul imparatesc ajunge imparatul pagan Iulian Apostatul (361-363), episcopul Marcu a fost supus la multe chinuri.

Despre suferintele Sfantului Marcu pentru credinta, ne scriu Sfantul Grigorie Teologul si Fericitul Teodorit. A fost biciuit, batjocorit, defaimat, si tarat pe strazile cetatii. I s-au taiat urechile, a fost dezbracat, uns cu mire, legat de un copac spre a fi omorat de veninul insectelor. Mucenicul lui Hristos a indurat toate fara jeluire. Rabdarea lui i-a impresionat puternic pe cetatenii orasului. Datorita invataturii sale, multi pagani au primit credinta in Hristos. Atat de salbaticiti in lucrarea diavolului au fost tortionarii lui cei pagani, incat atunci cand l-au ucis, i-au sfasiat maruntaiele cu dintii.

Cuv. Ilarion cel Nou si Stefan, facatorul de minuni(28 martie)

Sfântul Ilarion cel Nou, egumenul Mănăstirii Palechitului şi-a pus viaţa în slujba Domnului de la o vârstă fragedă şi a petrecut mulţi ani ca pustnic. Pentru viaţa sa sfântă, fără cusur, a fost hirotonit preot şi mai apoi egumen al Mănăstirii Palechitului, de lângă Dardanele. Sf. Ilarion a primit de la Dumnezeu darul înaintevederii şi a facerii de minuni.  

Prin rugăciune a adus ploaia în timpul unei secete şi asemeni profetului Elisei a despărţit apele unui râu, a izgonit fiarele rele de pe holde, le-a umplut mrejele pescarilor cu peşte atunci când nu puteau pescui nimic şi a făcut multe alte minuni. Mai mult de atât, el vindeca bolnavii şi izgonea demonii. 

Sf. Ilarion a pătimit în Joia cea Mare şi Sfântă în anul 754, când comandantul de armată Lakhanodrakon a atacat pe neaşteptate mănăstirea Palechitului în căutarea închinătorilor la icoane intrând cu forţa în biserică şi în timpul slujbei care se ţinea a aruncat Sfintele Daruri pe jos. Atunci au fost arestaţi patruzeci şi doi de călugări, puşi în lanţuri, trimişi la Edessa şi ucişi. Cei rămaşi au fost oribil mutilaţi  bătuţi, arşi, mânjiţi pe faţă cu smoală şi unora li s-a tăiat nasul. Sf. Ilarion a murit în timpul acestei persecuţii pentru că a cinstit sfintele icoane.  

Sf. Ilarion a lăsat moştenire lucrări spirituale cu îndrumări morale pentru o viaţă duhovnicească.

Tot în această zi, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Ştefan Mărturisitorul, făcătorul de minuni, care pentru dreapta credinţă în surghiun s-a săvârşit.

Sf. Ştefan Mărturisitorul, egumenul Mănăstirii Triglia a pătimit în timpul împăratului urâtor de icoane Leo Armeanul (813-820).

Sfântul şi-a dedicat viaţa lui Dumnezeu încă de când era copil şi a fost tuns călugăr la o vârstă fragedă, devenind, mai târziu, conducătorul mănăstirii Triglia de lângă Constantinopol. 

Când prigoana împotriva sfintelor icoanelor a reînceput, sfântul egumen a fost chemat la interogatoriu, încercând să-l forţeze să semneze un act prin care ar renunţa la cinstirea sfintelor icoane. Sf. Ştefan era foarte hotărât să nu trădeze Ortodoxia, acuzându-l cu curaj pe împărat de necredinţă. Sfântul a fost supus unor torturi inimaginabile după care l-au închis în închisoare în anul 815. Slăbit şi bolnav, Sfântul Ştefan Mărturisitorul a murit după scurt timp în închisoare.

Tot în această zi, pomenirea sfântului Irodion, unul dintre cei şaptezeci de ucenici.

Acest sfânt a fost unul dintre cei şaptezeci de ucenici ai Domnului şi urmând întru totul celor 12 apostoli a fost împreună cu ei lucrător pentru răspândirea propovăduirii creştine. Învăţând pe mulţi şi întorcându-i Domnului, a fost aşezat episcop al Noilor Patre. El a fost însă prins de către iudei, cărora le-au venit în ajutor şi închinătorii la idoli şi a fost bătut cumplit; căci unii îl băteau, alţii îi loveau cu pietre gura şi alţii îl loveau în cap. În cele din urmă l-au tăiat cu săbiile şi astfel s-a săvârşit din viaţă, dându-şi sufletul în mâinile lui Dumnezeu.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

A treia duminică din Post, a Sfintei Cruci (27 martie)

Cea de-a treia duminică din Postul Mare este închinată de Biserică Sfintei Cruci. Duminică, 27 martie, în bisericile ortodoxe, este prăznuită Crucea Domnului nostru Iisus Hristos. Lecturile de la Sfânta Liturghie din această duminică sunt Evrei 4, 14-16; 5, 1-6 (Apostolul) şi Marcu 8, 34-38; 9,1 (Evanghelia). La Utrenie, Sfânta Cruce este scoasă în procesiune din sfântul altar în mijlocul bisericii, unde este aşezată spre închinare. La Sfânta Liturghie, Trisaghionul („Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fără-de-Moarte miluieşte-ne!”) este înlocuit cu imnul „Crucii Tale ne închinăm Stăpâne şi sfântă Învierea Ta o lăudăm şi o slăvim!”.


Înjumătăţirea Postului Mare
Cinstirea Crucii Mântuitorului marchează înjumătăţirea Postului Mare, perioadă care conduce către prăznuirea Patimilor şi Învierii lui Hristos. De aceea, atât duminica aceasta, cât şi întreaga săptămână care o urmează, sunt centrate pe închinarea şi contemplarea lemnului de viaţă făcător al Crucii lui Hristos. „Prin puterea Crucii Tale, Hristoase Dumnezeule, păzeşte-ne de ispitele celui viclean, învredniceşte-ne să ne închinăm dumnezeieştilor Tale Patimi şi Învierii celei purtătoare de viaţă, ducând la capăt cu uşurinţă calea acestui post de patruzeci de zile, şi ne miluieşte pe noi ca un singur Bun şi Iubitor de oameni”, se cere cu insistenţă în finalul sinaxarului acestei a treia duminici a Postului Mare.
Anticiparea Patimilor şi Învierii Domnului, prin venerarea semnului iubirii jertfelnice a Fiului lui Dumnezeu întrupat, relevă valoarea parcursului ascetic şi mistic din Postul Mare. Patima şi Învierea lui Hristos împlinesc, deopotrivă, iconomia divină cu privire la om şi creaţie, descoperind şi împărtăşind darul şi bucuria vieţii veşnice prin Crucea Domnului, asumată de fiecare creştin aflat pe calea postului.
sursa.basilica.ro

Sfanta Mucenita Matroana din Tesalonic

Sfanta Matrona a fost o copila saraca si orfana, roaba in casa unei evreice cu suflet rau, din Tesalonic. Aceasta neincetat isi batea joc de credinta Matronei, si tot timpul cauta toate mijloacele pentru a o face sa se lepede de Hristos si sa mearga impreuna cu ea la sinagoga. Cand Pautilla, stapana Matroanei a auzit ca sluga sa merge in ascuns la biserica crestinilor, i-a zis: "Pentru ce n-ai mers la sinagoga noastra, ci te-ai dus la biserica crestineasca?" La aceasta intrebare Matroana a raspuns: "De vreme ce Dumnezeu este in biserica crestineasca, iar de la sinagoga iudaica s-a departat, nu ma duc la sinagoga, ci la biserica".

Plina de furie la acest raspuns, Pautilla a incuiat-o pe Matrona intr-un loc intunecos, a legat-o de maini si a lasat-o fara mancare. Insa, Matroana sezand in genunchi la rugaciune si slavind pe Dumnezeu, legaturile au cazut de la mainile ei prin puterea lui Dumnezeu. Dupa aceasta Matrona a mai fost incuiata si infometata inca de doua ori. A murit din cauza lipsei de hrana. Trupul sfintei a fost aruncat de Pautilla intr-o prapastie. Crestinii au luat trupul mucenitei si l-au ingropat cu cinste. Episcopul cetatii afland ca la mormantul mucenitei Matrona se fac mari minuni, a ridicat o biserica deasupra lui.

Pautilla a trecut la cele venice cazand de pe zidurile de unde a fost aruncat trupul Sfintei Mucenite Matroana.

sursa:crestinortodox