Powered By Blogger

miercuri, 24 septembrie 2014

CE INSEAMNA PENTRU VIATA NOASTRA RUGACIUNEA?


TRIMIT SEMNAL,CER AJUTOR.CER CONTINUU AJUTOR DE LA HRISTOS, DE LA MAICA DOMNULUI,DE LA SFINTI,PENTRU MINE SI PENTRU CEILALTI.DACA NU VOI CERE, NU-MI VOR DA.
ORIUNDE TE-AI AFLA , SA VORBESTI DESCHIS LUI HRISTOS, MAICII DOMNULUI, INGERILOR, SFINTILOR.SA LE SPUI TOT CEEA CE VREI.

RUGACIUNEA ESTE CONTINUA SI NEINTRERUPTA COMUNIUNE CU DUMNEZEU.


RUGACIUNEA ESTE MAREA POSIBILITATE PE CARE NE-A DAT-O DUMNEZEU SA COMUNICAM CU EL 
SA-I CEREM AJUTORUL.
PENTRU A COMUNICA CU DOMNEZEU ,TREBUIE SA LUCRAM "PE ACEASI FRECVENTA PE CARE LUCREAZA DUMNEZEU".
IAR ACEASTA FRECVENTA SUNT SMERENIA SI DRAGOSTEA.
PATIMILE SI MAI ALES MANDRIA SI LIPSA NOBLETII DUHOVNICESTI, ADICA LIPSA JIRTFIRII DE SINE,- SUNT PARAZITI CARE IMPIEDICA DUMNEZEIASCA COMUNIUNE.

IN FIECARE VINERI DE LA ORA 17;00 TAINA SFANTULUI MASLU CU 7 PREOTI.

NU JUDECA NICIODATA PE NIMENI


Un doctor a intrat grăbit în spital, după ce fusese chemat la telefon pentru o intervenţie chirurgicală urgentă. El a răspuns apelului cât a putut de repede, şi-a schimbat hainele şi a mers direct la blocul de operaţie.
L-a găsit pe tatăl băiatului plimbându-se pe coridor şi aşteptând medicul. Văzându-l, tatăl a strigat: “De ce v-a luat aşa mult timp să veniţi? Nu ştiţi că viaţa fiului meu este în pericol? Nu aveţi simţul responsabilităţii?”
Medicul a zâmbit şi a spus: “Îmi pare rău, nu eram în spital, şi am venit cât de repede am putut, după ce am primit apelul… Iar acum, mi-aş dori să vă calmaţi, pentru a-mi putea face treaba.”
“Să mă calmez?! Dacă fiul dumneavoastră ar fi în camera asta acum, v-aţi calma? Dacă propriul fiu v-ar muri acum, ce aţi face??” a spus tatăl furios.
Doctorul a zâmbit iar şi a răspuns: “Voi spune ceea ce Iov a zis în Cartea Sfântă – ¤ Gol am ieşit din pântecele mamei mele, şi gol mă voi întoarce în sânul pământului, binecuvântat fie Numele Domnului. ¤- Doctorii nu pot prelungi viaţa. Duceţi-vă şi mijlociţi pentru fiul dumneavoastră, noi vom face tot ce putem prin harul lui Dumnezeu.”
“A da sfaturi când nu suntem îngrijoraţi e foarte uşor”, a murmurat tatăl.
Operaţia a durat câteva ore, după care medicul a ieşit fericit. “Slavă Domnului! Fiul dumneavoastră este salvat!” Şi fără să aştepte răspunsul tatălui, şi-a văzut de drum, fugind. “Dacă aveţi vreo întrebare, întrebaţi-o pe asistentă!”
“De ce este aşa arogant? Nici nu a aşteptat câteva minute pentru a-l întreba despre starea fiului meu”, a comentat tatăl, când a întâlnit-o pe asistentă la câteva minute după ce medicul plecase.
Asistenta a răspuns, curgându-i lacrimi pe faţă: “Fiul său a murit ieri într-un accident de maşină, era la înmormântare atunci când l-am sunat pentru operaţia fiului tău. Iar acum, că a salvat viaţa fiului tău, a plecat fugind pentru a termina înmormântarea fiului său.”
NICIODATĂ NU JUDECA PE NIMENI, deoarece niciodată nu ştii cum e viaţa unora, sau ce se întâmplă, sau prin ce trec…

MARE ESTE DUMNEZEU!

Spun bătrânii că pe vremuri, în ce ţară nu mai ştiu,
Ar fi locuit odată, un creştin giuvaergiu,
Care-n orişice-ntâmplare, şi la bine şi la rău,
El zicea întotdeauna: „Mare este Dumnezeu!”

Peste ţara-aceea însă, crud, cu sufletul hapsân,
Împărat din întâmplare, era tocmai un păgân.
Care auzind, păgânul, de creştin c-aduce slavă,
Începu să-i poarte-n suflet, ură crâncenă, grozavă.

Şi-ntr-o zi-l chemă la sine şi cu gânduri de mişel
Din împărătescu-i deget scoase un frumos inel,
Şi-arătându-l cu-ngânfare făcătorului de cruci
I-a fost zis: „Să-l iei, să-l cureţi şi-n trei zile să-l aduci!”

„Am să-l curăţ, împărate”, zise iute omul meu,
Fără a uita să zică: „Mare este Dumnezeu!”
Sub cuvânt că vrea să pună în cutia lui, inelul,
Împăratul s-a dus iute într-o cameră, mişelul

Şi scoţându-i piatra scumpă, ce orbea jucată-n zare,
A deschis apoi fereastra şi-a zvârlit-o, jos în mare.
I-a fost dat apoi cutia, cu inelul de preţ greu
Şi i-a zis: „O să se vadă cât de mare-i Dumnezeu!”

Omul a luat cutia şi ajuns la el acasă
A lăsat cutia-nchisă şi s-a aşezat la masă.
Apoi şi-a văzut de treabă cum ştia să-şi vadă el,
Fără să se mai gândească la minunea de inel.

Dar a treia zi luându-l ca să-l şteargă
Văzu că piatra lipseşte şi-l cuprinse jale largă.
Plânse mult. Pe urmă zise: „Mare este Dumnezeu!
Dar când va afla-mpăratul, oare ce m-oi face eu?”

În aceeaşi clipă însă, intră baba lui bătrână,
Cu o piatră orbitoare, în uscata ei de mână:
„Ia te uită”, zise dânsa, „Tăind peştele pe vatră
Ca să fac de prânz o ciorbă, am găsit această piatră!”

„Ah!”, a suspinat bătrânul, „nu degeaba tot spun eu
La tot pasul şi-n tot locul: „Mare este Dumnezeu!”
Piatra ce-ai găsit-o-n peşte, este cu adevărat,
A inelului pe care l-am luat de la-mpărat”.

Curăţând apoi inelul, puse piatra-n locul ei
Şi s-a dus la împăratul, glăsuindu-i cu temei:
„Împărate-aduc inelul, ruginise tare rău,
Dar l-am curăţat oglindă: Mare este Dumnezeu!”

„Cum putuşi a-i găsi piatra” împăratul zise tare,
„Când a fost de mine scoasă şi pe loc zvârlită-n mare?”
Povestind giuvaergiul tot ce el avea de spus,
Zise iar smerita vorbă, ridicând privirea-n sus:
„Mare este Dumnezeu! Slavă Lui şi-n veci Amin!”
Şi-auzind aceasta, împăratul ce păgân s-a făcut şi el creştin.

Mulțumim lui Dumnezeu pentru toate darurile...































Canon de rugăciune către Sfânta Întâia Mare Muceniţă şi întocmai cu Apostolii Tecla - 24 septembrie


Troparul Sfintei Întâi Mari Muceniţe şi întocmai cu Apostolii Tecla, glasul al 4-lea:
 Mieluşeaua Ta, Iisuse, Tecla, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuiește sufletele noastre.


Cântarea 1, glasul al 8-lea.
Irmosul:
Să cântăm Domnului, Celui Ce a povăţuit pe poporul Său prin Marea Roşie, cântare de biruinţă, căci cu Slavă S-a preaslăvit.
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Tecla, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Limba nu poate povesti nevoinţele cele prealăudate ale celei dintâi muceniţe; că nu putem a o lăuda după cuviinţă.
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Tecla, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Mândria cea îngâmfată a tiranului a încetat, căci cu dreapta credinţă în Hristos s-au îmbărbătat femei împotriva lui.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Sfânta Fecioara Tecla, învăţându-se prin cuvintele tale cele evangheliceşti, Preafericite Pavel, s-a logodit cu Hristos.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Preacurată Născătoare de Dumnezeu, Ceea ce mai presus de fire, Întrupat ai născut pe Cuvântul Cel Veşnic şi mai presus de Dumnezeire, pe tine te lăudăm, Fecioară.

Cântarea a 3-a. Irmos: Tu eşti Întărirea...
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Tecla, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
O, cât este de minunată dragostea cea mai presus de cuget, cu care întru Hristos te-ai legat cu Sfântul Pavel, unindu-te Lui cu Duhul, preacinstită.
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Tecla, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Dezmierdarea dulceţilor celor pământeşti n-a putut să rănească cugetul tău cel alcătuit cu dragostea cea duhovnicească.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Cu totul mântuindu-te de patimile trupului, nu te-ai înmuiat de cuvintele maicii tale, purtătoare de chinuri prealăudată.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Dă-ne nouă ajutor, prin rugăciunile tale, Preacurată, depărtând de la noi năpădirile nevoilor celor cumplite.
Irmosul:
Tu eşti Întărirea celor ce aleargă la Tine, Doamne; Tu eşti Lumina celor întunecaţi; şi pe Tine Te laudă duhul meu.

Cântarea a 4-a.
Irmosul:
Auzit-am, Doamne, Taina iconomiei Tale; înţeles-am lucrurile Tale şi am preamărit Dumnezeirea Ta.
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Tecla, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Pe tine ceea ce erai logodită cu Tamir, logodnicul Bisericii, Sfântul Pavel, te-a logodit cu Mirele Cel Ceresc, ca pe ceea ce ai fost fără prihană, Sfântă Tecla Preaînţeleaptă.
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Tecla, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Pătrunsu-te-ai de dragostea credinţei de Dumnezeu, prin cuvintele Sfântului Pavel şi cuvintele lui Tamir le-ai defăimat ca pe o bârfeală, muceniţă.
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Tecla, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu stropirea Dumnezeiescului sânge s-a binecuvântat neamul cel din Adam; şi Eva se bucură, văzând pe şarpele călcat de femeie.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Poftind curăţia, de toate cele veselitoare ale vieţii s-a lepădat, de avere, de neam, de frumuseţe şi de logodnicul cel dulce, curata muceniţă.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Dăruieşte-ne nouă iertare de greşeli, ca Unul Ce eşti fără de păcat şi împacă lumea Ta Dumnezeule, pentru rugăciunile Celeia ce Te-a născut pe Tine.

Cântarea a 5-a.
Irmosul:
Mânecând strigăm Ţie, Doamne, mântuieşte-ne pe noi; că Tu eşti Dumnezeul nostru, afară de Tine pe altul nu ştim.
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Tecla, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
În prea mare faptă de nevoinţe te-ai nevoit, Preafericită Tecla şi te-ai învrednicit de dar.
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Tecla, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Amăgitu-s-a balaurul cel viclean, căci fecioara cu Dumnezeieştile patimi se învăţa a fi ascultătoare.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Îndrăzneala cea Dumnezeiască biruia sfiala ta, că Focul Treimii cel din inima ta te-a aprins pe tine spre mucenicie.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Fecioară după naştere te lăudăm pe tine, Născătoare de Dumnezeu; că tu pe Dumnezeu Cuvântul cu Trup L-ai născut lumii.

Cântarea a 6-a. Irmos: Rugăciunea mea voi vărsa...
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Tecla, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Slăbiciunea firii fecioreşti s-a întărit cu puterea Crucii. Că din Dumnezeiască râvnă lepădându-şi noaptea podoaba tinereţilor, a îndrăznit şi a alergat, căutând învăţăturile cele cu bun miros ale Celui Dorit al ei.
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Tecla, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Dorinţa Ziditorului biruind dragostele zidirilor, întâia Muceniţă Tecla a părăsit cămările cele de mire şi de bunăvoie a primit a locui în închisoare cu vinovaţii.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Cu Duhul săruta muceniţa legăturile Dumnezeiescului învăţător. Fiind în temniţă şi adăpându-se cu cuvintele lui, creştea ca într-o Dumnezeiască grădină şi cu adevărat aducea Stăpânului roadă preafrumoasă.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Nu înceta rugându-te pentru noi, Preasfântă de Dumnezeu Născătoare Fecioară, că tu eşti Întărirea credincioşilor şi cu nădejdea ta ne întărim şi cu dragoste te mărim pe tine şi pe Cel Ce în chip de negrăit S-a Întrupat din tine, Preacurată.
Irmosul:
Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune necazurile mele, că s-a umplut sufletul meu de răutăţi şi viaţa mea s-a apropiat de iad şi ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă.

CONDAC, glasul al 8-lea.
Cu frumuseţea fecioriei ai strălucit, cu cununa muceniciei te-ai împodobit şi apostolie ţi s-a încredinţat, fecioară, ca unei mărite; şi văpaia focului ai prefăcut-o în rouă, iar prin rugăciunea ta furia taurului ai înfrânt-o, ca una care eşti întâia nevoitoare.

Cântarea a 7-a.
Irmosul:
Tinerii cei ce au mers din Iudeea în Babilon oarecând, cu credinţa Treimii, văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Tecla, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cu Sfântul Pavel ca şi cu un legat te-ai legat prin dragoste cu legături nedezlegate, preafericită, fiind unită întru credinţă şi împreună cântând: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Tecla, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Stat-ai de faţă împreună cu Sfântul Pavel înaintea divanurilor celor fără dreptate, o, fecioară frumoasă şi prin dragostea Stăpânului, lepădând sfiala, întru uimire cântai: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Tecla, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Pentru Dumnezeiasca dragoste muceniţă, ţi-ai dat trupul în cuptor şi cu Puterea Celui Dorit ai rămas nearsă, cântând: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Nor cu ploaie şi cu vifor stingând văpaia, cu dreptate a ars pe cei fără de minte şi au ferit pe muceniţă, care cânta: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Din pântece Fecioresc întrupându-Te, Te-ai arătat Mântuire lumii. Drept aceea ştiind noi pe Maica Ta, Născătoare de Dumnezeu, cu mulţumire cântăm: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Cântarea a 8-a. Irmos: Pe Împăratul Ceresc...
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Tecla, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Socoteala ta s-a arătat minunată, că ai locuit în mormânt, ca în Eden, fecioară muceniţă, lăudând pe Hristos în veci.
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Tecla, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Nesuferind să ţi se spurce frumuseţea fecioriei cea cu bună cuviinţă, vitează, ai voit mai bine a muri; pentru aceea trăieşti acum în veci.
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Tecla, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Tu, întâia muceniţă, fiind împreunată în veci cu Mirele Hristos, Cel de viaţă Făcător şi mai presus de fiinţă, ai ales a fi dată fiarelor, decât celor ce te înconjurau pe tine.
Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.
Dezbrăcându-te de haina stricăciunii, cu cuviincioasă podoabă ai năzuit la luptă pentru Hristos şi ai ajuns către Viaţa Cea Neîmbătrânitoare în veci.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Pe Cel Ce s-a Pogorât din cer şi S-a Sălăşuit în pântecele cel Fecioresc, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
Irmosul:
Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.
Pe Împăratul Ceresc, pe Care îl laudă Oştile îngereşti, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a. Irmos: Pe tine Maica...
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Tecla, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Cine nu se va mira de tine ceea ce eşti nebiruită, o, întâia muceniţă? Că patimile sufletului ce sunt fiare înţelegătoare îmblânzidu-le, nu te-ai îngrozit de pornirile cele neoprite ale fiarelor, ci ai petrecut în mijlocul lor nevătămată.
Stih: Sfântă Mare Muceniţă Tecla, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.
Piatra cea neumblată şi vârtoasă, din porunca lui Dumnezeu s-a despicat pentru tine, muceniţă de Dumnezeu purtătoare, ceea ce ai fost mireasă Dumnezeiască, pecetluită cu pecetea băii botezului şi ca o cămară ai fost primită în braţele ei.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Tu, întâia muceniţă, vindecă rănile sufletului meu; dăruieşte prin rugăciunile tale pace lumii, binecredinciosului popor biruinţă împotriva vrăjmaşilor şi pace Bisericii.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Omoară-mi Stăpână păcatul care încă este viu. Înviază omorâciunea sufletului prin lucrarea Vieţii Celei Adevărate, Care, pentru nespusa milostivire, S-a Născut din pântecele tău celor ce cu credinţă te măresc pe tine.
Irmosul:
Pe tine Maica lui Dumnezeu şi Fecioara cea Neispitită de nuntă, pe tine Ceea ce ai născut mai presus de minte prin cuvânt pe Dumnezeu Cel Adevărat; pe cea mai Înaltă decât Preacuratele Puteri, cu neîncetate cântări te mărim.

SEDELNA, glasul al 4-lea. Podobie: Spăimântatu-s-a Iosif...
Cuvintele Înţeleptului Apostol Pavel ai ascultat şi ai părăsit cele stricăcioase şi cu Hristos te-ai logodit; şi ţinând făclia credinţei, ai călcat puterea focului şi sălbăticia fiarelor ai îmblânzit-o; iar din cer ai primit cunună nestricăcioasă pe creştetul tău; şi acum roagă-te, să se mântuiască cei ce săvârşesc sfântă pomenirea ta.

SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea...
Femeiasca slăbiciune prefăcând-o în bărbăţie cu virtuţile, prin dragostea lui Hristos, te-ai făcut locaş lui Dumnezeu; şi prin pustnicie ai risipit norul patimilor cu nevoinţa. Iar prin jertfire te-ai arătat laudă muceniţelor. Pentru aceasta, îndoit strălucind cu Razele Duhului, lumea ai luminat, întâia muceniţă prealăudată. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu să dăruiască iertare de greşeli, celor ce cu dragoste prăznuiesc sfântă pomenirea ta.

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea...
Pe tine ca pe o Fecioară şi Singura între femei care fără de sămânţă ai născut pe Dumnezeu cu Trup, toate neamurile oamenilor te fericim; căci în tine S-a sălăşluit Focul Dumnezeirii şi ca pe un Prunc ai aplecat pe Ziditorul şi Domnul. Pentru aceasta neamul îngeresc şi omenesc, după vrednicie, mărim preasfântă naşterea ta şi cu un glas grăim către tine: roagă-te Fiului tău şi Dumnezeu, iertare de greşeli să dăruiască, celor ce cu vrednicie laudă mărirea ta.

SEDELNA Sfintei Cruci şi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea...
Pe Mieluşelul şi Păstorul şi Mântuitorul, Mieluşeaua văzându-L Răstignit pe Cruce, se văita lăcrimând şi cu amar striga: lumea se veseleşte primind mântuire, iar cele dinăuntrul meu se ard, văzându-Ţi Răstignirea pe care o rabzi pentru milostivire, Îndelung Răbdătorule Doamne, Adâncul milei şi Izvorul Cel Nedeşertat. Milostiveşte-Te şi dăruieşte iertare de greşeli celor ce cu credinţă măresc Dumnezeieştile Tale Patimi.