Powered By Blogger

luni, 6 august 2012

ACATISTUL SFANTULUI IOAN CEL NOU DE LA NEAMT (HOZEVITUL) (5 AUGUST)




Rugaciunile incepatoare:

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.
Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

Troparul:

     Pe tine, Parinte, te cinstim, caci lasand lumea si patria ta, ai luat crucea, urmand lui Hristos, si in Valea Iordanului, in pestera pustniceasca, la Hozeva nevoindu-te, te-ai mutat la Cel dorit. Pentru aceasta impreuna cu ingerii se bucura, Preacuvioase Parinte Ioane, duhul tau.


Condacele si Icoasele:

Condacul 1:

     Adunati-va toti iubitorii de Hristos, din Biserica Lui cea dreptmaritoare, la pomenirea Cuviosului Ioan Romanul, care in Sfanta Manastire a Neamtului a fost calugarit si in Sfanta Manastire Hozeva, din tara Sfanta, de Dumnezeu a fost proslavit. Cu credinta si cu evlavie sa-l cinstim si asa sa-i cantam: Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat! 

Icosul 1:

     Ingereasca viata din copilarie dorind, de la fericita sa bunica credinta a invatat si la toata fapta buna s-a deprins, pentru care si noi, smeritii, cu laude il cinstim asa:

Bucura-te, mladita crescuta din buciumul Hristos;
Bucura-te, ca la vremea cuvenita, multora ai fost de folos;
Bucura-te, ca la scoala din Crainiceni ai fost dat spre invatatura;
Bucura-te, ca si acolo ai avut o purtare buna;
Bucura-te, ca de jocurile copilaresti si tineresti pururea ai fugit;
Bucura-te, ca din copilarie obiceiurile cele bune ai iubit;
Bucura-te, ca in sarbatori si duminici Sfintele Scripturi le citeai;
Bucura-te, ca prin aceasta pe bunica ta o bucurai;
Bucura-te, ca prin aceste citiri foarte pe ea o foloseai;
Bucura-te, ca fericita ta bunica de mic dreapta credinta te-a invatat;
Bucura-te, ca ea auzindu-te citind prin sfintele carti, foarte se bucura;
Bucura-te, ca si pe alti crestini cu citirea Sfintelor Scripturi i-ai luminat;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat!

Condacul 2:

     Sfaturile fericitei tale bunici, care de la varsta de sase luni te-a crescut si dreapta creedinta te-a invatat, foarte cu evlavie le-ai primit si dupa ce ai crescut, aducandu-ti aminte cu mare evlavie de sfaturile ei, in sfintele tale rugaciuni o pomeneai si cu multumire lui Dumnezeu cantai: Aliluia!

Icosul 2:

     Cand aveai zece ani, fericita ta bunica s-a mutat catre Dumnezeu si tu ai ramas in grija unchiului tau si, fiindca ai terminat cu premiu clasele primare, unchiu tau, Alecu Iacob, te-a dat la gimnaziu si apoi la liceu. Iar noi, pentru luminata ta minte, te laudam:

Bucura-te, ca in scolile ce ai urmat, unul dintre cei mai buni ai fost;
Bucura-te, ca prin purtarea ta cea buna, multora ai fost de folos;
Bucura-te, ca in toata vremea vietii tale, bland si credincios ai fost;
Bucura-te, ca prin calitatile tale multora ai fost de folos;
Bucura-te, ca in duminici si sarbatori nelipsit de la biserica erai;
Bucura-te, ca de distractii si obiceiuri lumesti foarte te fereai;
Bucura-te, ca prietenie cu cei evlaviosi aveai;
Bucura-te, ca in inima ta focul dragostei de Hristos pururea il aveai;
Bucura-te, ca in timpul liber cu citirea sfintelor carti zaboveai;
Bucura-te, ca frumusetile naturii foarte le iubeai;
Bucura-te, ca de cantecul pasarilor din livezi te mangaiai;
Bucura-te, ca vazand frumusetile naturii, pe Dumnezeu laudai;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat!

Condacul 3:

     Dupa terminarea liceului de la Cernauti, bun povatuitor pe arhimandritul Eugen Laiu ai castigat, care staretului Sfintei Manastiri Neamtu te-a recomandat, unde cu mare evlavie ai venit si lui Dumnezeu din inima ai multumit, cantand: Aliluia!

Icosul 3:

     Episcopul Nicodim Munteanu, staretul Sfintei Manastiri Neamtu, cu toata bunavointa te-a primit si la ascultarea ingrijirii de bolnavi te-a randuit. Iar tu cu mare dragoste ascultare ai primit-o, pentru care si noi nevrednicii, te laudam:

Bucura-te, ca ascultarea ta la bolnita multora a fost de folos;
Bucura-te, ca bolnavilor le slujeai cu dragostea lui Hristos;
Bucura-te, ca acolo la bolnita peste un parinte duhovnicesc ai dat;
Bucura-te, ca multe lucruri bune de la el ai invatat;
Bucura-te, ca acest parinte duhovnicesc Iov Burlacu se numea;
Bucura-te, ca acest parinte duhovnicesc tie de folos ti-a fost;
Bucura-te, ca dupa cateva luni rasoforia ai primit;
Bucura-te, ca dupa aceasta la biblioteca sfintei manastiri ai fost randuit;
Bucura-te, ca acolo multe carti sfinte ai citit;
Bucura-te, ca din acea vreme cu arhimandritul Claudiu Derebreanu te-ai intalnit;
Bucura-te, ca si la biblioteca fiind, de ingrijirea bolnavilor n-ai uitat;
Bucura-te, ca si la pravila bisericii totdeauna te-ai aflat;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat!

Condacul 4:

     Cand te pregateai de plecare la Mormantul Domnului ai fost luat in armata, si acolo la ingrijirea bolnavilor ai fost randuit, pentru care din toata inima lui Dumnezeu ai multumit, cantand: Aliluia!

Icosul 4:

     cand ai fost eliberat din armata, te-ai intors la obstea sfintei Manastiri Neamtu, unde ti s-a dat iarasi ascultarea la biblioteca; pentru care si noi te cinstim:

Bucura-te, fiule al ascultarii si urmatorul lui Hristos;
Bucura-te, ca si acolo multora ai fost de folos;
Bucura-te, ca la ascultare cu mintea la Hristos priveai;
Bucura-te, ca din inima lui Hristos te rugai;
Bucura-te, ca prin ascultare smerenia ai castigat;
Bucura-te, ca prin ascultare si smerenie catre desavarsire ai alergat;
Bucura-te, ca si profesor la scoala monahala ai fost randuit;
Bucura-te, ca si acolo cu pilda vietii pe toti i-ai folosit;
Bucura-te, ca prin faptele tale cele bune mai mult decat prin cuvinte pe elevi i-ai invatat;
Bucura-te, ca blandete, smerenie si dragoste fata de elevi aveai;
Bucura-te, ca toata fapta buna cu pilda vietii pe toti i-ai invatat;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat!

Condacul 5:

     In Miercurea Sfintelor Patimi chipul ingeresc al calugariei l-ai primit si numele marelui Prooroc Ioan Botezatorul ti s-a dat si pentru buna randuiala a lui Dumnezeu ai multumit si din inima ai cantat: aliluia!

Icosul 5:

     Fost-ai vizitat la Sfanta Manastire Neamtu de prietenul tau din Crainiceni, preotul Gheorghe Lazar, caruia i-ai spus hotararea ta de apleca in tara Sfanta pentru toata viata. Pentru aceasta sfanta hotarare, noi nevrednicii, te laudam:

Bucura-te, ca hotarare sfanta ai luat;
Bucura-te, ca de Dumnezeu in tara Sfanta ai fost chemat;
Bucura-te, ca Dumnezeu din copilarie te-a ales si tea-a chemat;
Bucura-te, ca lui Dumnezeu din copilarie si din tinerete ai urmat;
Bucura-te, ca ajungand la sfintele locuri, cu mare evlavie te-ai inchinat;
Bucura-te, ca la manastirea Sfantului sava te-ai inchinoviat;
Bucura-te, ca acolo mai multe ascultari ai primit;
Bucura-te, ca tu cu mare dragoste si sarguinta le-ai implinit;
Bucura-te, ca pe bolnavii din sfanta manastire cu mare dragoste i-ai ingrjit;
Bucura-te, ca paracliser si clopotar ai fot randuit;
Bucura-te, ca foarte putin noaptea dormeai;
Bucura-te, ca masa o data pe zi dupa-amiaza primeai;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat!

Condacul 6:

     In Manastirea Sfantului sava in scurta vreme limba greaca ai invatat si multe din cartile Sfintilor Parinti ai citit, apoi ca ingrijitor al bolnavilor ai fost randuit si cu mare dragoste i-ai ingrijit si lui Dumnezeu din toata inima cantai; Aliluia!

Icosul 6:

     Fost-ai in primejdie de moarte, Cuvioase Parinte ioane, fiind atacat in Valea Cedrilor de niste hoti. Din mila si ajutorul lui Dumnezeu te-au scapat cu viata, pentru care si noi, nevrednicii, multumim lui Dumnezeu, Care te-a ocrotit, si zicem asa:

Bucura-te, ca indurarea lui Dumnezeu din primejdie de moarete te-a salvat;
Bucura-te, ca de moarte napraznica ai scapat;
Bucura-te, ca de multe ori si bolnav erai;
Bucura-te, ca in toate ajutorul lui Dumnezeu il cereai;
Bucura-te, ca la liniste si la pustie te-ai gandit;
Bucura-te, ca luand blagoslovenie de la duhovnicul tau in pustia qumran te-ai linistit;
Bucura-te, ca de acolo in pestera Calomona ai plecat;
Bucura-te, ca acolo pe ucenicul Ioanichie ai dobandit;
Bucura-te, ca acolo un an si jumatate ai sihastrit;
Bucura-te, ca in aceasta pestera Acatistul Maici Domnului in limba greaca l-ai tradus;
Bucura-te, ca bolile pe tine aproape te-au distrus;
Bucura-te, ca de acolo in vreamea razboiului ai plecat;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat!

Condacul 7:

     Din lagarul englez te-ai dus din nou la Manasirea Sfantului Sava, fiind iarasi paraclisier si ingrijitor de bolnavi, pe care cu mare dragoste si mila i-ai ingrijit si pentru toate mutumind lui Dumnezeu, din inima ii cantai: Aliluia

Icosul 7:

     Cu inalta binecuvantare a patriarhului Ierusalimului, precum si a patriarhului Nicodim al Bisericii Ortodoxe Romane, ai fost hirotonit peot de preasfintiul Victorin Ursache; pentru care si noi nevrednicii cu laude te cinstim:

Bucura-te, ca numai de ascultare preotia ai primit;
Bucura-te, ca dupa aceea egumen la schitul romanesc de la Iordan ai fost randuit;
Bucura-te, ca si acolo multe lipsuri aveai;
Bucura-te, ca din mila unui credincios hrana primeai;
Bucura-te, ca acolo cinci ani ai staretit;
Bucura-te, ca dupa aceasta in pustia Hozeva cu ucenicul tau Ioanichie te-ai retras;
Bucura-te, ca acolo in Pestera Sfanta Ana ai ramas;
Bucura-te, ca acolo sapte ani te-ai nevoit;
Bucura-te, ca acolo program de scris ti-ai randuit;
Bucura-te, ca acolo multe traduceri in romaneste din cartile Sfintilor Parinti ai facut;
Bucura-te, ca si in aceasta sfanta pestera multe nevointe ai rabdat;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat!

Condacul 8:

     Traind in mare saracie, caldura soarelui rabdand si umezeala pesterii suferind, toata noaptea in rugaciuni si matanii o petreceai si din inima, cu lacrimi, lui Dumnezeu cantai: Aliluia!

Icosul 8:

     O data pe zi hrana primeai, cu pesmati si cu smochine te hraneai, in sarbatorile mari Sfanta Liturghie in Pestera Sfintei Ana o savarseai si acolo cu Preacuratele Taine te impartaseai. Pentru care si noi, nevrednicii, cinstind viata ta cea pustniceasca, te laudam, zicand:

Bucura-te, ca o data pe zi hrana primeai;
Bucura-te, ca acolo in pestera petrecand, cu gandul la cele ceresti pururea erai;
Bucura-te, ca in pestera ta foarte rar pe cineva primeai;
Bucura-te, ca fata de dreapta credinta mare ravna aveai;
Bucura-te, ca pe cei ce veneau la tine, pururea frica de Dumnezeu ii invatai;
Bucura-te, ca celor ce veneau la tine din scrierile Sfintilor Parinti le citeai;
Bucura-te, ca de mila si dragostea Mantuitorului catre oameni totdeauna vorbeai;
Bucura-te, ca de infricostele Patimi ale Domnului le amintei;
Bucura-te, ca de ceasul mortii aminte le aduceai;
Bucura-te, ca la citirea Psaltirii zaboveai;
Bucura-te, ca citire dumnezeistilor Scripturi ca pe o hrana duhovniceasca o aveai;
Bucura-te, ca in toate faptele bune sfintilor Parinti te asemanai;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat!

Condacul 9:

     Voind Preainduratul si Preamilostivului Dumnezeu sa te cheme la Sine, o boala grea ti-a trimis, iar tu, cunoscand ca ti-a venit ceasul plecarii din aceasta lume, cu Sfintele si Precuretele Taine te-ai impartasit si din adancul inimii tale ai chemat mila lui Dumnezeu, cantand: Aliluia!

Icosul 9:

     Auzind de adormirea ta staretul Sfintei Manastiri Hozeva, Preacuviosul amfilohie, a venit cu cativa calugari si cele spre inmormantarea ta au randuit, cantand asa:

Bucura-te, ostasul lui Hristos cel adevarat;
Bucura-te, ca lupta cea buna o ai savarsit;
Bucura-te, ca si calatoria ta spre cer acum s-a terminat;
Bucura-te, ca de la Dumnezeu cununa biruintei ai luat;
Bucura-te, sluga lui Hristos care bine te-ai nevoit;
Bucura-te, ca nevointele tale acum au luat sfarsit;
Bucura-te, ca staretul Amfilohie slujba imormantarii a inceput;
Bucura-te, ca o mare minune s-a facut;
Bucura-te, ca pasarele in carduri au venit;
Bucura-te, ca ele cu glasuri jalnice langa sicriul tau ciripeai;
Bucura-te, ca pasarelele dupa tine plangeau;
Bucura-te, ca in viata ta pe ele le-ai ajutat;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat!

Condacul 10:

     Trimis-a preabunul Dumnezeu la imormantarea ta mare multime de pasarele care zburau peste capetele celor ce erau acolo si bateau din aripi deasupra sicriului tau. Aceasta vazandu-le cei adunati acolo, au cunoscut minunea si lui Dumnezeu canatu: Aliluia!

Icosul 10:

     Voind Preasfantul Dumnezeu sa descopere Sfintele tale moase, un arhimandrit grec din America, a fost ucenic al tau, a auzit in vis glasul tau, care de trei ori i-a zis: "Daca vrei sa ma vezi, vino pana Pestera Sfintei Ana, din pustia Iordanului". Acela, nestiind ca te-ai mutat la Domnul, avenit sa se inchine la Mormantul Domnului, iar de acolo la pestera Sfintei Ana, unde a rugat pe staretul Amfilohie sa-i arate mormantul tau. Luand deci blagoslovenie, au deschis mormantul si, vazand toti buna mireasma care iesea din trupul tau, inchinanadu-se, cu mare bucurie au cantat:

Bucura-te, Cuvioase Parinte Ioane, ca Dumnezeu pe tine te-a proslavit;
Bucura-te, ca noi tocmai din America la tine am venit;
Bucura-te, ca Dumnezeu spre folosul nostru si al multora te-a proslavit;
Bucura-te, ca de aceasta minune indata muti au auzit;
Bucura-te, ca douazeci de ani dupa moartea ta Dumnezeu intru nestricaciune te-a pazit;
Bucura-te, ca bunamireasma din sfintele tale moaste foarte s-a raspandit;
Bucura-te, ca nici hainele tale cu nimic nu s-au schimbat;
Bucura-te, ca acest lucru pe toti i-a spaimantat;
Bucura-te, ca muti cu lacrimi in ochi catre tine se rugau;
Bucura-te, ca altii cu mare glas pe Dumnezeu laudau;
Bucura-te, ca toti de aceasta minune s-au mirat;
Bucura-te, ca si calugarii de la Manastirea hozeva s-au spaimantat;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat!

Condacul 11:

     Adus-a parintele staret Amfilohie impreuna cu calugarii de la Manastirea Hozeva sfintele tale moaste de la Pestera Sfintei Ana la manastirea lor. Pentru aceasta preaslavita minune au dat slava Bunului Dumnezeu, cantand: Aliluia!

Icosul 11:

     Asezat-au sicriul cu sfintele tale moaste langa sicriul Sfantului Gheorghe Hozevitul, ctitorul acestei manastiri. Deschizand apoi sicriul si vazandu-te neatins de stricaciune, au simtit o buna mireasma si cu totii au slavit pe Dumnezeu, zicand:

Bucura-te, Cuvioase Parinte Ioane, slava monahilor din Manastirea Hozeva;
Bucura-te, ca sfintele tale moaste arata desavarsirea;
Bucura-te, ca Dumnezeu, cu darul Sau, sfintele tale moaste le-a impodobit;
Bucura-te, ca prin tine, Dumnezeu o minune a secolului nostru a aratat;
Bucura-te, ca Dumnezeu pe tine cu nestricaciune te-a incununat;
Bucura-te, mladita sfanta din neamul romanesc;
Bucura-te, podoaba cinului calugaresc;
Bucura-te, ca prin tine cinstirea sfintilor iarasi se dovedeste;
Bucura-te, ca prin tine minunea lui Dumnezeu intru sfinti se adevereste;
Bucura-te, ca intru sfinti, Dumnezeu prin tine minune s-a aratat;
Bucura-te, sluga lui Dumnezeu, cu slava si cu cinste incununat;
Bucura-te, cu darul si cu puterea lui Dumnezeu intru tine s-au aratat;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat!

Condacul 12:

     Patriarhul Benedict al Ierusalimului, auzind de minunea cu sfintele tale moaste, a trimis o comisie formata din trei mitropoliti la Sfanta Manstire Hozeva, pentru a le vedea si a randui unde sa le aseze. facandu-se toate cu buna cuviinta, au dat slava lui Dumnezeu, cantand: Aliluia! 

Icosul 12:

     Invatat-ai, Preacuvioase Parinte Ioane, cat ai fost in viata, pe toti monahii si crestinii care veneau la tine sa pastreze cu mare scumpatate dreapta credinta intru Hristos, chiar cu pretul vietii, si multe manuscrise ai lasat de mare folos sufletesc. Pentru care toti cei dreptcredinciosi cu mare evlavie te cinstim, zicand:

Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care cu viata si cu invatatura pe multi i-ai luminat;
Bucura-te, a monahilor pilda de urmat;
Bucura-te, ca multe suferinte si boli ai rabdat;
Bucura-te, ca dupa douazeci de ani de la adormirea ta, sfintenia vietii tale Dumnezeu a aratat;
Bucura-te, faclie duhovniceasca in pamant ascunsa;
Bucura-te, facli in sfesnicul Bisericii de Dumnezeu pusa;
Bucura-te, ca pe multi cu cuvantul si cu pilda vietii ai luminat;
Bucura-te, ca adevarata credinta pe toti i-ai invatat;
Bucura-te, ca acum in ceata sfintilor petrecere ai aflat;
Bucura-te, al Bisericii Ortodoxe fiu adevarat;
Bucura-te, ostas duhovnicesc al Marelui Imparat;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat!

Condacul 13: (acest condac se zice de trei ori)

     O, preacuvioase Parinte Ioane, care din neamul romanesc ai rasarit, si in tara sfanta Dumnezeu te-a proslavit, numele marilor Prooroci Ilie si Ioan Botezatorul in viata le-a purtat si lor dupa putinta le-ai urmat. Roaga-te pururea pentru noi, nevrednicii, ca sa aflam mila in ziua judecatii de apoi si impreuna cu tine sa cantam lui Dumnezeu: Aliluia! 

Apoi se zice iarasi Icosul 1:

     Ingereasca viata din copilarie dorind, de la fericita sa bunica credinta a invatat si la toata fapta buna s-a deprins, pentru care si noi, smeritii, cu laude il cinstim asa:

Bucura-te, mladita crescuta din buciumul Hristos;
Bucura-te, ca la vremea cuvenita, multora ai fost de folos;
Bucura-te, ca la scoala din Crainiceni ai fost dat spre invatatura;
Bucura-te, ca si acolo ai avut o purtare buna;
Bucura-te, ca de jocurile copilaresti si tineresti pururea ai fugit;
Bucura-te, ca din copilarie obiceiurile cele bune ai iubit;
Bucura-te, ca in sarbatori si duminici Sfintele Scripturi le citeai;
Bucura-te, ca prin aceasta pe bunica ta o bucurai;
Bucura-te, ca prin aceste citiri foarte pe ea o foloseai;
Bucura-te, ca fericita ta bunica de mic dreapta credinta te-a invatat;
Bucura-te, ca ea auzindu-te citind prin sfintele carti, foarte se bucura;
Bucura-te, ca si pe alti crestini cu citirea Sfintelor Scripturi i-ai luminat;
Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat!

si Condacul 1:

     Adunati-va toti iubitorii de Hristos, din Biserica Lui cea dreptmaritoare, la pomenirea Cuviosului Ioan Romanul, care in Sfanta Manastire a Neamtului a fost calugarit si in Sfanta Manastire Hozeva, din tara Sfanta, de Dumnezeu a fost proslavit. Cu credinta si cu evlavie sa-l cinstim si asa sa-i cantam: Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat! 

Dupa aceea zicem aceasta rugaciune:

RUGACIUNE:

O, Preacuvioase Parinte Ioane, care cu darul lui Dumnezeu din frageda copilarie ai mers pe calea cea sfanta a desavarsirii si pentru care Preabunul si Preainduratul Dumnezeu a binevoit sa te proslavesti pe pamant si in cer, te rugam, auzi-ne si pe noi, nevrednicii si pacatosii, care indraznim sa venim cu toat evlavia si umilinta catre tine, ca sa te rogi Prebunului Dumnezeu, ca si noua sa ne ajute cu mila si cu indurarile Sale si, prin rugaciunile tale, sa mergem pe calea cea sfanta a poruncilor Lui si din toata inima sa ne silim a lucra cele bune spre folosul sufletelor noastre. Fie ca, prin mila si indurarea lui Dumnezeu si prin sfintele tale rugaciuni, sa avem si noi mila si indurare in ceasul mortii noastre si in ziua Judecatii de apoi. Amin.

Sfantul Ioan Iacob Hozevitul = 5 august




Sfantul Ioan Iacob Hozevitul este praznuit in fiecare an, pe data de 5 august. S-a nascut pe 23 iulie 1913, in comuna Crainiceni din judetul Botosani si a primit la botez numele Ilie. A ramas orfan de mic de amandoi parintii si a fost crescut de bunica. A urmat primii ani de scoala in satul natal, apoi gimnaziul la Lipcani (Hotin) si liceul la Cozmeni-Cernauti.

A fost primit cu multa dragoste in viata monahala de staretul Nicodim Munteanu, viitorul mitropolit al Moldovei si apoi al doilea patriarh al Romaniei. Dupa satisfacerea stagiului militar, a devenit bibliotecarul Manastirii Neamt, iar apoi a predat literatura romana la seminarul de aici. La 8 aprilie 1936, noul staret, arhimandritul Valerie Moglan (viitor arhiereu vicar la Iasi), l-a tuns in monahism, primind potrivit pravilei calugaresti, un nou nume, cel de Ioan. Nas si parinte duhovnicesc i-a fost ieromonahul Ioachim Spatarul, egumenul schitului Pocrov, unul din cunoscutii calugari moldoveni cu viata imbunatatita.

Cu aprobarea mitropolitului Nicodim, in noiembrie 1936 tanarul monah s-a indreptat, impreuna cu alti doi calugari, spre Tara Sfanta. Dupa doi ani petrecuti in pustiu, ajunge la Manastirea "Sfantul Sava”, unde se nevoieste timp de opt ani. In anul 1947 este hirotonit preot in Biserica Sfantului Mormant si este numit egumen la Schitul romanesc cu hramul "Sfantul Ioan Botezatorul“, din Valea Iordanului, pe care il va conduce pana in anul 1952.

In noiembrie 1952, Cuviosul Ioan Iacob Hozevitul, impreuna cu ucenicul sau Ioanichie, a intrat in obstea Manastirii Sfantul Gheorghe Hozevitul din Pustiul Hozevei. In vara urmatoare se retarage intr-o pestera, numita Chilia Sfanta Ana, care tinea de Manastirea "Sf. Gheorghe Hozevitul“. Aici si-a petrecut ultimii ani, ducand o viata foarte aspra. Sfantul Ioan Iacob Hozevitul a trecut la cele vesnice pe 5 august 1960, la varsta de 47 de ani. A fost inmormantat de Amfilohie, egumenul Manastirii Sfantul Gheorghe, in pestera care-l gazduise in ultimii ani de viata.
Timp de 20 de ani trupul Cuviosului Ioan Iacob Hozevitul a ramas in pestera Sfanta Ana. La inceputul lunii august 1980, potrivit unei traditii locale, conducerea manastirii Sfantul Gheorghe Hozevitul a deschis pestera mormintelor, urmand ca osemintele Cuviosului sa fie duse in gropnita de obste.

Dezgropat doua decenii mai tarziu, s-a constatat cu uimire ca trupul sau nu putrezise, pastrandu-se intact. Arhimandritul Amfilohie, staretul manastirii Sfantul Gheorghe Hozevitul, istorisea mai tarziu: "Ne asteptam sa gasim numai sfinte oseminte si nu buna mireasma. Cand am luat scandura am vazut ca parintele Ioan dormea, cu trupul neatins de stricaciune, asa cum l-am pus. Parca l-am fi pus in mormint de cateva ceasuri, ba nici ceasuri, ci chiar acum, vara nici o schimbare a infatisarii lui; mainile, barba, parul, rasa, incaltamintea erau neatinse."

Tinand seama de toate acestea, Sfantul Sinod al Bisericii noastre, l-a canonizat in sedinta din 20 iunie 1992, cu data de praznuire in calendar pe 5 august.
Mentionam ca Sfantul Ioan Iacob Hozevitul a scris o seama de poeme adunate intr-o culegere intitulata "Hrana duhovniceasca", tiparite,in conditii grafice modeste, aproape precare, de catre ucenicul sau, parintele Ioanichie Paraiala.

Scoaterea Sfintei Cruci (Inceputul Postului Adormirii Maicii Domnului) 01 august



Scoatere Sfintei Cruci s-a instituit la dorinta comuna a ortodocsilor greci si rusi, intru praznuirea biruintei simultane pe care au repurtat-o rusii asupra bulgarilor si grecii asupra sarazinilor. Pe 1 august, la Constantinopol era scos in procesiune lemnul Sfintei Cruci, din Palatul Imperial pana la catedrala Sfanta Sofia. De aici se faceau pana pe 15 august diverse procesiuni pentru a-i feri pe crestini de suferinte si boli.
Originea acestui post trebuie pusa prin secolul al V lea, cand cultul Maicii Domnului s-a dezovoltat. Data si durata Postului Adormirii Maicii Domnului au fost stabilite pentru intreaga Ortodoxie, in sec. al XII-lea, la sinodul local din Constantinopol, tinut in anul 1166 in vremea patriarhului Luca Crysoverghi.

Invierea Domnului - Sfintele Pasti 14- 15 aprilie












luni, 9 aprilie 2012

Deniile din Saptamana Patimilor 8 aprilie - 13 aprilie

Deniile se savarsesc incepand cu seara Floriilor, pana in Vinerea Mare, cand se canta Prohodul Domnului. Cuvantul "denie" vine de la slavonescul "vdenie" si inseamna priveghere sau slujba nocturna. In Transilvania, intalnim cuvantul "straste" pentru denii. Acest termen are semnificatia de "patima". Expresia "a merge in strasti" insemna "a merge la denii".
Deniile se savarsesc numai in doua saptamani din timpul unui an bisericesc si anume: in saptamana a cincea si a saptea din Postul Sfintelor Pasti. S-a pastrat denumirea de Denie pentru Utreniile din Saptamana Patimilor, pentru ca ele se savarsesc seara, potrivit troparului: "Iata, Mirele vine in miezul noptii...".
Chiar daca Denia este o Priveghere, ea difera de ceea ce Tipicul indica prin Priveghere. Denia este doar Utrenia simpla a zilelor de rand, in vreme ce Privegherea presupunea Utrenia unita cu Vecernia si Litia. Dar si ca Utrenie simpla, Denia nu se aseamana cu Utrenia din zilele de rand, pentru ca ea cuprinde cantari si rugaciuni specifice doar perioadei Sfintelor Pasti (troparul "Iata, Mirele vine...", luminanda "Camara Ta, Mantuitorule", troparul "Cand slaviti ucenici...").
Specificul Saptamanii Patimilor - slujbe si randuieli
Luni, marti si miercuri se oficiaza Liturghia darurilor mai inainte sfintite. In Joia Mare se oficiaza Liturghia Sfantului Vasile Cel Mare unita cu Vecernia. Joia Patimilor este ziua in care, pe langa Sfantul Agnet, care se foloseste la Sfanta Liturghie, se mai scoate inca un agnet, care se sfinteste odata cu celalalt, fara sa se rosteasca de doua ori rugaciunile epiclezei si fara sa se binecuvanteze fiecare separat. Sunt asezate pe acelasi disc si impreuna sunt aduse pe Sfanta Masa la Vohodul mare. Al doilea Agnet este pastrat pana in Martea Luminata cand este uscat si sfaramat dupa o randuiala speciala. Dupa ce a fost sfaramat, este pus intr-un chivot pe Sfanta Masa din Altar. Din acest Agnet, preotul impartaseste in cursul intregului an, pe cei care din motive bine intemeiate nu pot ajunge la biserica. Tot din acest Agnet sunt impartasiti si pruncii nou botezati.
In unele manastiri, in Joia Patimilor are loc ritualul spalarii picioarelor, care aminteste de gestul de smerenie facut de Hristos inainte de Cina cea de Taina - spala picioarele ucenicilor. In manastiri, staretul este cel care spala picioarele monahilor.
Vinerea Mare este o zi aliturgica, nu se savarseste Sfanta Liturghie. In dimineata acestei zile, se scoate Epitaful din Sfantul Altar si se asaza pe o masa  in mijlocul bisericii. Aceasta Masa are in fata Sfanta Cruce scoasa din Joia Mare. Seara se oficiaza slujba Prohodului Domnului, in timpul careia se inconjoara biserica cu Sfantul Epitaf (o panza care reprezinta scena punerii in mormant a Mantuitorului). Dupa aceasta procesiune, preotii vor aseza Epitaful pe Sfanta Masa din Altar, unde va ramane pana in miercurea din ajunul Inaltarii Domnului.
Semnificatia Deniilor din Saptamana Patimilor
Luni, in Saptamana Sfintelor Patimiri, Biserica ne aduce aminte de Patriarhul Iosif care a fost vandut de fratii sai in Egipt. El este o preinchipuire a lui Hristos, vandut de Iuda.

Tot in timpul deniei de luni se face pomenirea smochinului neroditor, blestemat de Hristos sa se usuce pentru ca nu avea rod. E o pilda data omului, din care trebuie sa retina, ca Dumnezeu este atat iubire cat si dreptate. Deci, la judecata de apoi, El nu doar va rasplati, ci va si pedepsi pe cei ce nu au rodit.
Marti se face pomenirea celor zece fecioare. Din pilda retinem ca cinci fecioare au avut doar candela fara ulei, iar celelalte cinci au avut si candela si ulei. Candela fara ulei reprezinta realizarea de sine in totala nepasare de ceilalti. Candela cu ulei reprezinta evlavia insotita de milostenie.

In Miercurea Saptamanii Sfintelor Patimiri se face pomenirea femeii pacatoase care a spalat cu lacrimi si a uns cu mir picioarele Mantuitorului, inainte de Patima Sa, ca simbol al pocaintei si indreptarii omului pacatos. Miercuri este ziua in care Iuda L-a vandut pe Hristos fariserilor, pe treizeci de arginti.
Joia Patimilor este inchinata amintirii a patru evenimente deosebite din viata Mantuitorului: spalarea picioarelor ucenicilor, ca pilda de smerenie, Cina cea de Taina la care Mantuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugaciunea arhiereasca si inceputul patimilor prin vinderea Domnului.

Specific deniei de joi seara sunt citirea celor 12 Evanghelii si scoaterea solemna a Sfintei Cruci in naosul bisericii. Exista obiceiul ca atunci cand preotul citeste din Sfintele Evanghelii, credinciosii sa aprinda lumanari si sa se aseze in genunchi.
In Vinerea Mare se face pomenirea sfintelor, infricosatoarelor si mantuitoarelor Patimi ale Mantuitorului si marturisirea talharului celui recunoscator care a dobandit raiul.
In Sfanta si Marea Sambata praznuim ingroparea lui Hristos cu trupul si pogorarea la iad cu sufletul, pentru a ridica din stricaciune pe cei din veac adormiti.
Sambata seara, incepe slujba Invierii. Ajunsi in ziua Sfintei Invieri, Biserica ne cere:
"In Ziua Invierii sa ne luminam cu praznuirea si unii pe altii sa ne imbratisam, si sa le zicem frati si celor ce ne urasc pe noi si asa sa strigam: Hristos a inviat din morti cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le".

marți, 3 aprilie 2012

FORMULARUL 230 - AJUTA PAROHIA SFANTUL HARALAMBIE CONSTANTA DONAND 2% DIN IMPOZITUL ANUAL PANA PE 15 MAI 2012 !

O alta modalitate de a ne ajuta este ca din impozitul pe venit pe care statul vi l-a retinut pe anul 2011, sa redirectionati  2 % catre Parohia noastra. Pentru aceasta trebuie sa completati Formularul 230 cu datele personale,semnatura dvs.,Contul  respectiv Codul de Identificare al Parohiei noastre. 


Formularele completate le puteti lasa la biserica, iar Parintele Ciprian Stanca   le va depune la  Administratia
Fiscala pana la data de 15 mai 2012. 



CONTUL  PAROHIEI  ESTE : RO52RNCB0114117497070001 deschis la BCR Constanta 

CODUL DE  IDENTIFICARE FISCALA ESTE 27002089



Pentru orice relatii il puteti contacta pe Parintele Paroh CIPRIAN STANCA :

 telefonic la nr.de telefon : 0730-992870
                                           sau

direct la biserica - bdul Tomis nr.314 bis  vis- a -vis de Complexul Boema( langa statia Petrom).






MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 878/21.XII.2007
INSTRUCȚIUNI
de completare a formularului 230 „Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 2% din impozitul anual şi deducerea cheltuielilor efectuate pentru economisirea în sistem colectiv pentru domeniul locativ”, cod 14.13.04.13
Formularul se completează și se depune de către persoanele
fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate acestora, în
următoarele situaţii:
— contribuabilii au efectuat în anul de raportare cheltuieli
pentru acordarea de burse private conform Legii nr. 376/2004
privind bursele private, cu modificările ulterioare, şi solicită
restituirea acestora;
— contribuabilii optează pentru virarea unei sume
reprezentând până la 2% din impozitul anual, pentru susţinerea
entităţilor nonprofit care se înfiinţează și funcţionează în
condiţiile legii sau unităţilor de cult;
Contribuabilii care își exprimă această opţiune pot solicita
direcţionarea acestei sume către o singură entitate nonprofit sau
unitate de cult;
— contribuabilii solicită deducerea din veniturile impozabile
din salarii, obţinute la funcţia de bază, a cheltuielilor efectuate
pentru economisire în sistem colectiv pentru domeniul locativ,
potrivit legii, în limita unei sume maxime egale cu 300 lei pe an.
Formularul se completează de către contribuabili, înscriind
cu majuscule, citeţ şi corect, datele prevăzute de formular.
Termen de depunere:
— anual, până la data de 15 mai a anului următor celui de
realizare a venitului;
Formularul se completează în două exemplare:
— originalul se depune la:
a) organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul are
adresa unde îşi are domiciliul potrivit legii sau adresa unde
locuieşte efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de
domiciliu, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal în
România;
b) organul fiscal în a cărui rază teritorială se află sursa de
venit, pentru ceilalţi contribuabili persoane fizice;
— copia se păstrează de către contribuabil.
Formularul se depune direct la registratura organului fiscal
sau la oficiul poştal, prin scrisoare recomandată.
Formularul se pune gratuit la dispoziţie contribuabilului, la
solicitarea acestuia.
DATE DE IDENTIFICARE A CONTRIBUABILULUI
Adresa — se înscrie adresa domiciliului fiscal.
Cod numeric personal/Număr de identificare fiscală — se
înscrie codul numeric personal din actul de identitate al fiecărui
contribuabil sau numărul de identificare fiscală, atribuit de către
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală cu ocazia înregistrării
fiscale, după caz.
II. DESTINAȚIA SUMEI REPREZENTÂND PÂNĂ LA 2% DIN IMPOZITUL
ANUAL, POTRIVIT ART. 57 ALIN. (4) DIN LEGEA NR. 571/2003
1. Bursa privată: căsuţa se bifează de către contribuabilii
care au efectuat cheltuieli în cursul anului de raportare cu burse
private în conformitate cu Legea nr. 376/2004 privind bursele
private.
Contract nr./data — se înscriu numărul şi data contractului
privind acordarea bursei private.
Suma plătită — se înscrie suma plătită de contribuabil în
cursul anului de raportare pentru bursa privată.
Documente de plată nr./data — se înscriu numărul şi data
documentelor care atestă plata bursei private.
Contractul privind acordarea bursei private şi documentele
ce atestă plata bursei se prezintă în original şi în copie, organul
fiscal păstrând copiile acestora după ce verifică conformitatea cu
originalul. În cazul în care declaraţia se transmite prin poştă,
documentele de mai sus se anexează în copie.
2. Susținerea unei entităţi nonprofit/unităţi de cult — căsuţa
se bifează de către contribuabilii care solicită virarea unei sume
de până la 2% din impozitul anual pentru susţinerea unei entităţi
nonprofit sau unităţi de cult.
Suma — se completează cu suma solicitată de contribuabil
a fi virată în contul entităţii nonprofit/unităţii de cult.
În situaţia în care contribuabilul nu cunoaște suma care
poate fi virată, nu va completa rubrica „Suma”, caz în care
organul fiscal va calcula și va vira suma admisă, conform legii.
Denumire entitate nonprofit/unitate de cult — se înscrie de
către contribuabil denumirea completă a entităţii nonprofit/unităţii
de cult.
Codul de identificare fiscală al entităţii nonprofit/unităţii de
cult — se înscrie de către contribuabil codul de identificare
fiscală al entităţii nonprofit/unităţii de cult pentru care se solicită
virarea sumei.
Cont bancar (IBAN) — se completează codul IBAN al
contului bancar al entităţii nonprofit/unităţii de cult.
Dacă suma solicitată a se vira către entitatea
nonprofit/unitatea de cult, cumulată cu suma plătită pentru bursa
privată, depăşeşte plafonul de 2% din impozitul anual, atunci
suma totală luată în calcul este limitată la nivelul acestui plafon,
având prioritate cheltuielile efectuate în cursul anului de
raportare cu bursa privată.
III. DEDUCEREA CHELTUIELILOR EFECTUATE PENTRU ECONOMISIRE
ÎN SISTEM COLECTIV PENTRU DOMENIUL LOCATIV DIN VENITURILE
IMPOZABILE DIN SALARII, OBȚINUTE LA FUNCȚIA DE BAZĂ
Denumirea instituţiei de credit — se înscrie denumirea băncii
de economisire și creditare în domeniul locativ cu care a fost
încheiat contractul de economisire-creditare, potrivit legislaţiei
în materie.
Suma plătită — se înscrie suma plătită de contribuabil
reprezentând cheltuielile efectuate pentru economisire în sistem
colectiv pentru domeniul locativ, potrivit legii.
Documente anexate — se menţionează documentele privind
contractul de economisire-creditare în sistem colectiv pentru
domeniul locativ, privind plata sumelor reprenzentând cheltuielile
efectuate pentru economisire în sistem colectiv pentru domeniul
locativ etc.
Documentele se prezintă în original şi în copie, organul fiscal
păstrând copiile acestora după ce verifică conformitatea cu
originalul. În cazul în care declaraţia se transmite prin poştă,
documentele de mai sus se anexează în copie.

Multumim  pentru sprijinul acordat... Doamne ajuta!